= merita | zabet mihai [08.Feb.07 22:29] |
zau ca merita sa citesti poema asta imi placu mult nespus fără sonor | |
= fresh paper | Doina Ștefănescu [08.Feb.07 22:32] |
Uh, ce senzații.. te vreau îți vreau viața atât de virgină ca un caiet proaspăt de librărie scorțos să-l înmoi cu mâinile mele merită sfârșitul e foarte mișto construit. Îmi aduce aminte de cât de mult îmi place mirosul cărților noi sau al caietelor groase cu foile atât de goale și frumoase ca pulpițele unei fetițe grăsuțe..:)) nespus fără sonor în urma ei se zvârcolește țigarea dusă pe jumătate fracturată ca o încheietură mi-a plăcut. do. | |
= Ever... | Alice Drogoreanu [08.Feb.07 22:43] |
zău că mă bucur că merită citită, Mihai Do exact la alea mă gândeam nu e nimic mai fresh ca mirosul de hârtie nouă doar pentru tine specially | |
+ balans | florin caragiu [08.Feb.07 23:16] |
te izbește de la început sinceritatea zbaterii, spaima de a rămâne captivă, care cere o derulare rapidă, o tăietură abilă în memorie. Strofa ce vine e un punct culminant: "olea stă nemișcată/ acolo/ înconjurată în miliarde de firișoare de tăcere/ un praf auriu/ cât să-ți dorești să întinzi mâinile/ să-l poți atinge", o nemișcare aureolată ce își exercită fascinația... zvârcolirea țigării și evocarea fracturii introduc plastic ca niște substanțe de contrast partea ultimă, în care sinceritatea revendică dezinvoltura purității cu coperți tari. Acestea din urmă semnifică poate o voință neîndoită, crudă, neplafonată, dar înmuiată sau fluidizată de mâinile iubirii... înăuntrul ei, mirosul foilor ce așteaptă să fie locuite... un înapoi ce trimite spre înainte într-un balans cu sclipiri eliberatoare... tocmai aceste sclipiri certe dau sentimentul de "suflu nou". | |
= i have a thing for memory... | Traian Rotărescu [08.Feb.07 23:29] |
îți vreau viața atât de virgină ca un caiet proaspăt de librărie Adverbul "atat de" scartaie, pt ca virginitatea e una in toate formele ei, sau mai corect spus, toate posibilele comparatii exista datorita unui singur atribut esential, nu e o virginitate ( fie si ca stare), individualizata in comparatii, metafore..etc, mai deosebita, mai auntonoma comparata cu restul notiunilor cirumscrise sensului, adica evidentierea unicitatii prezentata prin prisma ambalajului notional ( lol) care-o contine nu e de recomandat, e artificios, de parca DACA nu era musai una de caiet, redata strict sub aceasta forma, n-ar mai fi contat, e o fortare a alternativelor, si orice fortare nu are validitate ( in contextul de fata) eu as fi trecut " la fel de virgina apropo, si la ce te ajuta sa pretinzi cuiva sa-ti fie memorie, cea proprie nu e de ajuns? | |
= by alice | Alice Drogoreanu [08.Feb.07 23:39] |
Florin că tu vezi înseamnă că derulez bine mulțam de stea Traian ai dreptate evident mă păstrez însă , știi cum scriu eu " la fel " e o comparație "atât" mi se pare definitoriu memoria e coerența noastră, rațiunea noastră, acțiunea noastră, sentimentul nostru.Nu suntem nimic fără ea - Bunuel memoria pentru mine e tot | |
= poete... | Catalin Gaian -Konig [09.Feb.07 01:18] |
ai calcat...neasemuit de...frumos ?...Sunt in zbatere...mi se sopteste sa-mi trag urmele inspre piept, adunate...Cat ? Cat sa-mi atinga sternul intr-o palida incruntare...urme infruntandul pe el...sinele meu, calcatul nesine nedesfacut...feciorelnic.(.)Punctul acesta mai cerea un punct. Comul meu, se voia destoinic....In zadar, ceea ce eu consideram destoinic, tu il consideri rebel...si cum Doamne iarta-ma il mai consideri...femeie !? | |
= pe cand | Ioan-Mircea Popovici [09.Feb.07 08:52] |
pe cand am ajuns si eu aici, s-a cam spus tot. acum sunt ca: "țigarea dusă pe jumătate fracturată ca o încheietură"... cand nu mai e tutun in casa, arde si partea asta... | |
= pe aici | Alice Drogoreanu [09.Feb.07 09:50] |
Templiere faci poezie pe aici pe la mine mă duc să beau cafea și să mai citesc odată I-M (doamne ce-mi place cum iese I-M:)) niciodată nu se spune tot în cuvinte | |
= frantura | Ioan-Mircea Popovici [09.Feb.07 14:32] |
unde pui ca si eu am bucuria asta a numelor care ies bine ca o (imp):resie de tarm de mare. cum o sa se spuna tot in cuvinte. daca ar fi asa, unde-ar fi muzica, unde-ar fi baletul, si cel mai mult, unde-ar fi loc de tacere? "intorsaturile tale-s ca mangaierile unei raze" (citeste si tu sa vezi cum suna matematic textul: intorsaturile tale-s ca derivatele pozitive de pe o curba neteda... recunosti ca metafora-i mai bina ca "exprimarea...") Inca mai arde frantura aceea de tigara... | |