| + aspațialul interior | Ela Victoria Luca [05.Feb.07 11:17] |
| eul cretor își simte dinamica. nu lasă spațiile să se închidă. alege acțiunea-nonacțiune din cuvânt pentru a deplasa sensurile într-o metaforă revelatoare de legendar. reușești aici să aerisești mult inter-spațiul din discurs, să evadezi, cum o spui încă din titlul, din tine spre cititor. să comunici cu el, să îi transmiți, să îl captezi. are ceva magnetic acest discurs poetic. remarc a treia strofă, dar remarc și modul în care se construiește, cumva spiralat, arhitectura poetică. sper să îmi dai răspuns la acets comentariu, fiindcă la alte 2 poezii m-ai uitat. :) altfel, la ce bun să scriu câteva impresii, dacă nu contează pt autor? Ela | |
| = dane, | Dan Cârlea [05.Feb.07 11:33] |
| uite, uneori imi pare ca aglomerezi prea mult textul, ca ii pui o punga pe cap si te uiti cum se stinge. Spre exemplu, uite ce frumos ar fi mai aerisit : "primele ore care mă țin în tine sunt ca o comă o luntre pleacă în flăcări spre walhalla" atat, fara aceste chestii : "căutând imaginea care ar putea spune mai multe despre închiderile moarte" care incarca apoi si taie trairiea creata de imaginea cu luntrea, care este izbutita. Eu am mai citit de tine, chiar daca nu am comentat des ( la un moment dat am comentat vreo 2 texte si nu mi-ai raspuns si m-am simtit in plus ) si am remarcat o chestie : esti mult mai bun cand nu incerci sa faci un text complex, cand il faci natural, acum un timp am citit un final de poezie de-a ta care mi-a placut in mod deosebit. Mergi pe simplitate, man, fara chestii voit puternice, revezi pasajul de mai sus, vezi tu daca nu are Nea Gogu dreptate, daca nu e bine sa nu incarci imaginea luntrii in flacari, cu niste chestii prea artificiale, cu iz filozofic inutil complet, in cazul de fata. salut Dane, nea gogu | |
| = steluta meritata o data si jumatate si | Anni- Lorei Mainka [05.Feb.07 13:59] |
| si inca citeva stelute din sufletul meu, care , vai face cit doua cerurir, daca ai stii cit mi-a placut....extrem de bine caldita evadarea , cuvinte tesute cu ata fina de speranta poetica | |
| = inefabil | dorin cozan [05.Feb.07 17:30] |
| intelerea celui care se deschide are loc fata in fata pastrand permanent (mainile) un mod de aparare impotriva disolutiei (coma), caci orice cautare duce la pierderea identitatii. dupa salvarea (luntrea) trecerea in supranatural au loc explicatiile, prezentarea fundamentelor intelegerii si alegerii drumului: ideea tb sa fie organica pana in proximitatea disolutiei. apoi ruptura si transcendenta inter-locutorului. ps: dlui dan c ii sugerez sa revada textul | |
| = mea culpa! | dan mihuț [05.Feb.07 19:59] |
| ela, îmi cer scuze pentru nemernicul obicei de a nu răspunde uneori (deseori) comentariilor. nu am nici o scuză, deși, în ciuda aparențelor, aș putea invoca discreția. dar, dacă are vreo importanță, chiar nu vreau să se creadă că nu apreciez, nu mă bucur sau nu sunt recunoscător celor care fac efortul de a "descifra rebusurile" mele. eh, deja e prea mare preambulul. altfel spus... ai mers pe "înalte" în interpretarea textului. vederea arhitectonică am ținut să nu fie atât de pronunțată, dar textul meu de dragoste (poate de aici vine dinamica) se bucură dacă a reușit să fie așa cum zici. (e prima ta stea pe un text al meu!) tizule, nea gogule! aferim! eu zic că există structuri psihice care se pliază pe o anumită structură a textului în funcție de n repere. nu spun că nu-mi plac sau nu încerc, din când în când, să păstrez textele "curate". nu-mi propun totdeauna să creez un discurs limpede. asta e. îmi place să mă las dus de retorism, neobaroc, textualism, referențialitate, discursul "intelectualizat", experimentalism și alte "isme" sau nu. am priceput ce zici și cred că știu ce apreciezi tu, dar nu mă pot cantona în ingenuitatea autenticismului până-mi sare discursul pe nas. cât despre faptul că te-ai simțit în plus, mii de scuze! nu se mai întâmplă! anni, mulțumesc pentru cuvinte, ești tare generoasă! dorian cozan (nu grey!) mă bucură come back-ul matele, glumețule! (nu aici, aici ai fost serios ca un iezuit când se ascultă mesa. titlul comentariului mă făcea să cred că n-ai mirosit matele, dar sinteza îmi demonstrează că năsucul cozanian, chiar dacă e tăbăcit de sisteme filosofice, a rămas cu mirosul fin și vivace, maître! vă mulțumesc frumos! | |
| = esenta de traire... | Ariadna-Raluca Stefanescu [06.Feb.07 19:40] |
| poezia are un mesaj care pentru mine cel putin se decodifica la nivelul trairilor si senzatiilor care tin de profunzime si intimitate si a incepe acuma sa o analizez in cuvinte pompoase ar insemna sa-i tradez esenta... poezia aceasta este o stare...o licoare pe cat de amaruie pe atat de umana... | |