| = Finalul salvează poezia | Traian Calin Uba [13.Jan.07 02:22] |
| Interesant și neașteptat acest final; răsturnarea de situație salvează poezia de influența lui Mircea Ciobanu iar erotica citadină readuce discursul pe strada “Liviu Nanu”. Atenție la repetița lui “doar”, de la un vers la altul, din ultima strofă. | |
| = Să nu renunți ! | Traian Calin Uba [13.Jan.07 15:48] |
| Sotiei mele i-a plăcut foarte mult poezia asta. O bucură că simți că aparții unui alt „trib”… Ea simte că poezia asta aduce ceva nou în universul tău poetic. Nu e de acord cu comentariul meu pentru că - după cum ține să precizeze - receptarea ei se bazează pe sensibilitate, nu pe cunoștințe literare. Îți transmite: să nu renunți să-ți „aperi crucea” și să continui să „reciți în piața mare” pentru că mai există urechi care ascultă și așa ceva, în ciuda falselor valori care sunt acum la mare preț. | |
| = frumos... | Alina Manole [13.Jan.07 18:59] |
| Și mie mi-a plăcut, e un poem deosebit. Mulțumesc pentru lectură. | |
| = răspunsuri pentru Alina și Traian | Liviu Nanu [14.Jan.07 19:36] |
| Traian, Alina - dacă nu intervine ceva neprevăzut, probabil că următorul meu volum de versuri va apărea anul acesta. Încă n-am stabilit la ce editură. Și sper să cuprindă un ciclu de poeme cu prozodie asemănătoare acestuia. Încă nu sînt hotărît, mă mai gîndesc, mai este și aspectul financiar, determinant. Rodica, mulțumesc pentru încurajare. | |
| = [ * ] cine-o râde și-o vorbi | Vasile Munteanu [18.Jan.07 09:31] |
| precedenta cu "mărar", prezenta cu "pătrunjel"; este în pregătire ceva cu "untură de cățel"? :) pentru cel-singur-printre-oameni "verdeața" nu are valențe gastronomice (am văzut în textul precedent câțiva păcălindu-se), ci sugerează uniformizarea cantitativă ("a lor mulțime...") generatoare de putere, însă nu de calitate; muții pământului ("nimeni nu-i aude") au glas cât timp vântul bate ("doar un foșnet"); (eternul) element dualist - femeia (cu valențele ei: înălțătoare sau degradantă), ascunzându-și sub balonzaidul-taină goliciunea, poate pântecul gestând "copiii zombi" cu "pasul galben" (bolnavi genetic). același, | |
| = Ted | Liviu Nanu [18.Jan.07 14:03] |
| Ted, ai citit în cheia corectă, dar de ce nu mă miră asta? Ai sesizat cum se mestecă "verdeața", destinul galben al copiilor zombi și alte cîteva idei, dealtfel destul de transparente, despre condiția artistului, a creatorului de frumos în general. Mă bucură prezența ta aici, ești printre puținii care au rezonat la tipul acesta de poezii, mai ciudat, cu prozodie ce duce oarecum (Traian a sesizat) spre Mircea Ciobanu, fără a atinge însă profunzimea acestuia, și abordînd un subiect mai domestic, mai aproape de cotidian. | |