| = Agonie verbală | Tamara Zub [24.Nov.06 16:27] |
| Îți place să lași "Coloane de semne pe pereți", ai o scriitură care "semnalizezază moartea cu bule de oxigen", adică un fel de agonie verbală, capabilă de regenerare. | |
| = felicitari | carmen mihaela visalon [24.Nov.06 18:31] |
| Draga Mihut, Sunt si fericita si trista. Sunt fericita ca, de cand ai ajuns editor, poeziile tale au inceput sa fie recomandate mereu, sunt trista ca, pe langa tine trec foarte multe poezii bune si nu le scoti din "anonimat". Erai un membru al noii echipe de la care ma asteptam sa fie activ si sa se bata ca tot ceea ce este valoros pe site sa fie citit. | |
| = barochisme | Ioana Petcu [24.Nov.06 19:33] |
| dane, la prinz eram prea obosita (ei bine, da) sa-ti las un comentariu elaborat si mai imbracat/motivat. revin pe seara printre organicitatile tale. poezia descriptiva anatomico-fizioligica e destul de folosita, totusi prin accentul tau pe care incep sa-l recunosc o scoti din 'naftalina' clasicismului. retin doar partea asta de inceput "ne ascundem" care poate spune tot aproape - motiveaza abundenta imaginilor, forta lor, greutatea corporala interna care se simte. interesant este paralela cu finalul :finalului" - "dispatitie". in toata lumea aceasta analizata la microscop (poetic), eul se simte pierdut si in cautarea lui. poate ca fac prea mult sa aduc in discutie ideea de identitate/alteritate intr-un univers surabundent? (gindeam ceva in legatura cu niste teorii de la baudrillard). totusi accentul 'personal' al lui dan cred ca e aglomerarea de forme, un stil greu-placut, iar "reductia organica" o dovedeste din plin. cind ai chef, mai dezvoltam, | |
| = reductie | Oana Rovența-Micu [24.Nov.06 20:44] |
| labirint! pasi printre vagoanele cu sclavi si chin nesfarsit. iadul de pe pamant, cand fugim de noi insine si de lume. Alter ego-ul vrea afara? | |
| = reducție temporală | dan mihuț [29.Nov.06 10:15] |
| tamara, observațiile tale cred că pot fi valabile în contextul dat. dacă nu supralicitezi legând, ironic, textul de alte măști decât cea potrivită. carmen, ți-am gustat ironia. cât despre ce-mi scapă, dă-mi voie să mă îndoiesc. citesc mult din ce apare și, dacă a trecut ceva neobservat, îmi pare rău, dar se poate repara ușor. regret că ești dezamăgită. eu nu sunt. ioana, observația privind poezia fiziologică, organică, anatomică sau cum s-ar mai putea numi, ar putea fi un subiect foarte amplu, dacă vorbim de dezvoltare. :)! eul e, și el, unul organicizat, intrat în zodia alterității ordinii firești. oana, nu te lăsa prinsă prea mult de capcana labirintului. el poate fi simplificat. ca și iadul, ca și alter-egoul. ăsta e deja pe-afară! mulțumesc pentru semnele voastre! | |