| = Sper ca visul ti s-a implinit | carmen mihaela visalon [06.Nov.06 20:56] |
| Nu poezia asta vroiam sa o critic ci pe cea papucii. Despartire, chiar imi place, mai putin trimiterile la icoane. Ai o imagine puternica: doar palmele lui le simteam pe spate mari cât departarea care avea să mă înghită si un final pe masura, desi un pic fumat, deci cliseu. Ai si un typo in titlu. | |
| = hm | mircea lacatus [06.Nov.06 21:05] |
| sa intzeleg ca cealalta nu-tzi place vai mie cu finalul acesta am spus exact ce aveam de spus am incercat alte variante n-am gasit alta rimä si clisheele sunt bune uneori la ceva :) merci carmen | |
| + sensibilitate și forță | Dana Banu [06.Nov.06 21:06] |
| ufff...că mă pun acum singură la cazne grele...uite cum trebuie să comentez eu elaborat, pe text, păcatele mele de poezistă, și să spun de ce dau cu stea după tine Emire... o poezie scrisă în bunul tău stil, de fiecare dată când te citesc găsesc în cuvintele tale o anume emotivitate și o afectivitate bine ținute în frâu, dozate cu precizie și finețe, un amalgam de sensibilitate și forță un lirism autentic, de certă calitate, cum tot mai rar se întâlnește la curtea agoniei... finalul oferă o deschidere uriașă ce să mai tot învârt cuvinte inutile prin aer, ești un Poet... reverență și o stea (vezi că ai în titlu ceva de corectat și prin text pe ici pe colo niște diacritice lipsă:) spun asta cât mai încet, să nu ne audă nimeni) | |
| = bucurie | mircea lacatus [06.Nov.06 21:17] |
| dana ceea ce mi-ai spus in shoapta am corectat acum pot sä-tzi multumesc pentru trecere stelutza si dragoste m. | |
| = *&## | Dan Dediu [06.Nov.06 21:35] |
| E un text bun, dar partea cu hiperbolizarea părinților îmi amintește de un alt text..optzecist..și nu mai știu care.. | |
| = dan dediu | mircea lacatus [06.Nov.06 22:47] |
| cred ca stiu cine e optzecistul :) dar e ok multzumesc de trecere (prieteneasca) | |
| = simplu si curat; intr-o despartire naturala si ireversibila | cornel stefan ghica [07.Nov.06 23:28] |
| o despartire din care se poate auzii un cantec al timpului; o imagine sonora, simpla, care exprima trecerea de la o generatie la alta a unui adevar strecurat prin clepsidre. Totul se petrece „intr-o dimineata”, cu sufletul curat, desprins dintr-un basm cu icoane si martiri. E un sentiment adevarat, o ireversibila nuanta, exprimata intr-un mod natural si firesc. Numic complicat, nimic exagerat… doar idei sculptate in versuri bine conturate, intr-un desen elaborat pe aripi de poezie si muzica interioara. frumos cu stima, blueboy | |
| = ghica | mircea lacatus [08.Nov.06 19:38] |
| stefan cornel multzumesc pentru cuvintele deosebite cu drag | |