| = am räbdare | mircea lacatus [01.Nov.06 22:50] |
| astept panä dimineatzä sä pot citi (aici e noapte) dar pana atunci itzi spun ca mi-a placut mult : "fiecare isi ascunde adevaraul in alt loc" | |
| = sa pot exista! | Erika Eugenia Keller [01.Nov.06 23:07] |
| intre apus si rasarit se odihneste scutul sufletului "desprinde noaptea oameni din ochi sa pot exista fara sentimentul crud al neintoarcerii" un poem ca un pansament poetic venit pentru mine așa temeinic:) cu drag, erika | |
| = direct în cord | Tamara Zub [01.Nov.06 23:09] |
| Poemul are strălucire prin versurile: - de ce mă privește de parcă aș avea inima tăiată - el îmi desprinde noaptea oameni din ochi - nu nu curge lumină - nimic să pot scrie fără contur negru Mai puțin inspirat îmi pare "oamenii își lipesc perfect etichete", seamănă cu o frază de ziar. Felicitări pentru această lovitură direct în cord. | |
| = lume conturata | Jipa Lavinia [01.Nov.06 23:15] |
| mi-a placut. un pic pentru singuratate, un pic pentru oameni, un pic pentru o dragoste... ce cred eu c-ar trebui spus altfel poate, e ultimul vers. poate sa schimbi sentimentul cu o senzatie sau nu stiu. tu o sa stii mai bine. trec, desi nu se vede. L. | |
| = Mircea, Erika, Tamara | Ela Victoria Luca [01.Nov.06 23:15] |
| Mircea, și cu nopțile polare să ai răbdare. Fiindcă atunci se trăiește, nu se citește. Conform titlului meu, desigur. :) Mulțam. Erika, de ai desprins acele versuri, atunci existența fără sentimentul crud al neîntoarcerii nu poate fi decât o stare. Lumina fie. Tamara, da, așa am și dorit să sune acolo, aproape ironic și crud. Și real. Ca o știre. Ca o realitate peste care nu se mai poate trece, o accepți. Sau nu. Mulțam pentru că ai desprins versurile care ating adâncul. Ela | |
| = Lavinia | Ela Victoria Luca [01.Nov.06 23:16] |
| Scriam simultan. Nu, nu schimv sentimentul. Fiindcă e mai mult decât senzație. E chiar sentiment. Crud. De ce să îl numesc altfel? E poetic și așa. Știu că simți. Mulțumesc fiindcă treci, cu sau fără tăceri. Ela | |
| = asa nu | Dmitri Miticov [02.Nov.06 00:30] |
| E o fortare aici, o continua incercare de a convinge, insa e de o artificialitate groaznica. Nimic nu e natural si nici coerent, doar incercari disperate de a scoate sentimente si floricele din piatra seaca. apoi stangacii de genul comparatiilor nepotrivite singular-plural ca in "au prestanța unui făuritor de cetăți". Plus constructii de o logica indoielnica asa cum apar in ultima strofa (duble negatii prin "fara" si "neintoarcerii" care rasuceste sensul pana la disparitia completa a oricarei coerente) | |
| = dmitri | Ela Victoria Luca [02.Nov.06 00:37] |
| așa nu, așa da. mă tot uit la cum ai comentat și mă tot uit la ce am scris. și zic: "asta e". oricum, părerea ta e a ta. nu știu cum vezi tu lipsă de logică în ultimele 2 versuri. iar la "oamenii au prestanța unui făuritor" e corect. de ce era musai să scriu: "unor făuritori" doar pt a păstra comparația la plural? en fin... merci pour ton effort. iar căutată nu e. dimpotrivă. poate că dacă mi-ai fi reproșat că e scrisă dintr-o suflare, ți-aș fi spus "raison". Ela | |
| = erata | Dmitri Miticov [02.Nov.06 00:44] |
| rasucesc | |
| = unu zero pentru tine | mircea lacatus [02.Nov.06 00:47] |
| cat de eleganta potzi tu sa fi in toate imprejurarile chiar si atunci cand esti atacata frontal de-ash avea un cal bun al alerga pana la tine sä-ti duc flori si-o fereastra :) dar in grajdurile imparateshti nimeni nu mai mananca jaratec... | |
| = ela luca | Ramona Ungureanu [02.Nov.06 00:50] |
| nimic nou in aceasta lume. o zici de parca ai fi intors-o pa toate partile, si obosita ai renuntat sa mai cauti. prea filosofica pt mine poezia. grea. eu in loc de ascunde adevarul as fi zis cauta adevarul. | |
| = ... | Ela Victoria Luca [02.Nov.06 00:54] |
| Mircea, mulțumesc. Oricum iau în seamă și ceea ce spune Dmitri. Chiar dacă e altfel decât am scris eu. Ramona, nu. E "ascund". Nu "caută". Și nu e chiar grea, comparativ cu foarte multe altele. E o respirație simplă. De aici, din adâncul meu. Merci. Ela | |
| = Important este cadrul ! | Ioana Geacăr [02.Nov.06 01:33] |
| Creezi o atmosferă legendară, misterioasă, în textele tale, un cadru în care se poate întâmpla orice, nu contează decât atmosfera. E o feerie de citit noaptea orice text de-al tău! | |
| = Ioana | Ela Victoria Luca [02.Nov.06 01:48] |
| Mulțumesc, citadelele nu pot fi făurite decât în nopțile de freamăt lăuntric. Indiferent că oamenii își poartă moartea la vedere. Și, da, eu aș dori "să pot exista/fără sentimentul crud al neîntoarcerii". Măcar o noapte... sau măcar în poezie. Ela | |
| = să pot exista | constantin cornelia claudia [02.Nov.06 11:39] |
| ``fiecare își ascunde adevărul în alt loc după cum îi este dată spaima sau durerea`` acest lucru merita sa fie amintit oamenilor de cel putin 300 de ori pe zi, caci ascunzand adevarul cat mai departe nu ascunzi si durerea, doar uiti ce a provocat-o sau pur si simplu indepartezi din minte. mare greseala, ajungi la un moment dat sa nu iti poti explica ce simti, de ce, intr-un final: cine esti tu ramane mister pentru propiul constient. restul poemului complica lucrurile, mesajul, il aprofundeaza continand si doza de subiectivism al celei ce stie multe, dar nu dincolo de limitele actuale ale cunoasterii in general. | |
| = Epiderma pământului | Mahmoud Djamal [02.Nov.06 11:48] |
| Mă descompun irigând solul însetat și hrănind viermii prin care călătoresc sub epiderma pământului iar sufletul meu hoinărește într-un nor de iarnă. cu respect Djamal | |
| = Fără sentimentul crud al neîntoarcerii | Magdalena Dale [02.Nov.06 16:36] |
| Conturul negru evidențiază miezul de foc al cuvântului. el îmi desprinde noaptea oameni din ochi să pot exista fără sentimentul crud al neîntoarcerii Mie tocmai ultimul vers îmi place cel mai mult! Dubla negație nu „răsucește” sensul, pentru mine îl adâncește... Rana neîntoarcerii este totdeauna adâncă și crudă! | |
| = numai el | Sandulescu Madalin [02.Nov.06 16:54] |
| oameni se schimba, oameni se ascund, oameni ce iti lasa mereu acelasi sentiment; insa intotdeauna e unul care va fi mereu la fel pentru tine, unul care il vei uita si apoi ti-l vei aminti... dar la fel de neschimbat. el va fi mereu acolo indiferent cat de amar va fi gustul lasat de ceilalti in viata ta. cu respect: Madalin | |
| = Mulțumiri | Ela Victoria Luca [02.Nov.06 22:20] |
| Cornelia, lucrurile simple nu mai pot fi explicate, îs așa de evidente celui ce le vede încât e îndeajuns să le poate arăta lumii, lumii celei văzătoare. Mulțumesc. Djamal, hrănim pământul ce ne hrănește la rându-i, fiindcă altfel de a transmite viața nu ni s-a dat. Nu încă. Mulțumesc pentru sensibilitate. Magdalena, da, este una dintre rănile cele mai greu de tămăduit, atât cât ne suntem aici, pământești creatori de viață. Mulțumesc pentru percepțiile simple ale spaimei și durerii. Mădălin, e cumva rar să avem în viața noastră un om, un astfel de "el" care, indiferent de schimbările lumii sau din el însuși, să rămână întru sacru și să ne Fie. Pur și simplu. Temeinic. Mulțumesc fiindcă ai înțeles că există. Ela | |
| = "sentimentul crud al neîntoarcerii" | Ioana Nosta [03.Nov.06 01:09] |
| „oamenii își lipesc perfect etichete au prestanța unui făuritor de cetăți fiecare își ascunde adevărul în alt loc după cum îi este dată spaima sau durerea” Dar oamenii desprinși noaptea din ochi știu unde să descopere adevărurile ascunse de cei de peste zi, făcând să dispară „sentimentul crud al neîntoarcerii”. Ioana | |
| = ba | Dragoi Ana-Maria [04.Nov.06 01:41] |
| Ba si noaptea se intampla ca "oamenii își lipesc perfect etichete" dar si ca le schimba de multe ori. Poate de cate ori e nevoie pentru a se ridica acel colaj de etichete care da culoare lumii. | |
| = Ioana, Ana-Maria | Ela Victoria Luca [13.Nov.06 21:07] |
| Ioana, adevărul este crud, în sens de necoacere. Fiindcă este pur. Și fiindcă este sâmbure. Din el va răsări un lan. Sau nu. Să aducă apele Grădinarul. Ana-Maria, da, noaptea de aici e ziua de dincolo. Și așa mai departe. De n-ar fi etichetele poate că am inventa altceva care să dea nume sau să pună o ordine atunci când este nevoie de ea. Esențial este să nu ne oprim doar la etichetă. Mulțam. Ela | |