| = Pe așezate | Nicolae Popa [22.Oct.06 17:12] |
| Îmi place tonalitatea gravă a acestui poem. Uneori mă și întreb de ce a gîndi serios și profund în poezie nu mai e bine primit. Am impresia că nimeni nu mai are timp pentru ceea ce numim meditație. Cu adevărat "orbirea unora m-a făcut să devin djinnul tău din exil" și "cu fiecare cuvânt mă îngrop tot mai adânc în memoria ta pasageră". Crâncen final: "poate că a vorbi din cărți e totuna cu a vorbi din moarte" | |
| = când ... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [22.Oct.06 22:14] |
| "astăzi a nins – dar câți au înțeles o asemenea scrisoare de dragoste?" "poate că a vorbi din cărți e totuna cu a vorbi din moarte" Este frumoasă poezia când cuvintele transportă sângele înțelepciunii. | |