| = zile infometate | Florina Daniela Bordieanu [19.Oct.06 21:23] |
| sunt poezii in care ma chemi, ela, stii? o stii... asta e una din ele. cerurile se despica haotic si din ele curge praful stelelor gustul amar al singuratatilor intinse pe fiecare felie de viata. vidul inimii. | |
| = Florina-Daniela | Ela Victoria Luca [19.Oct.06 22:33] |
| Simți tu cum îmi chem uneori printre cuvinte asemănătorii, măcar așa să fie pelteaua mai puțin amar de dulce. :) Mă bucură că ai însemnat. Știi tu, văd bine, Gutuiul viețiimorții, la umbra căruia cineva mereu mușcă, mereu. :) Ela | |
| = …simplu fiu moștenitor… | Aurelian Vasile [19.Oct.06 22:33] |
| Tot “așa am gustat prima oară moartea”. De un timp mănânc moarte pe pâine. Felia de azi se numește Bădie. Am servit-o la micul dejun printre lacrimi. Până să dau de amărăciunile tale nu găseam cuvinte să spun nici fie-i tărâna ușoară. Mulțumesc Ela. KinR. | |
| = un cocteil... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [19.Oct.06 22:35] |
| Amesteci două simțuri, ar trebui să iasă un cocteil...dacă ai încerca să le amesteci pe toate cinci ...pare mai apetisant, zic și eu...! | |
| = Aurelian, Viorel | Ela Victoria Luca [19.Oct.06 23:11] |
| Aurelian, sunt ele zilele cu felia lor de moarte din viață, inevitabil mirosul acesta e în noi, în lumea ce plutește în aer. Mulțumesc și eu pentru că a fost să aibă sens cuvântul. Viorelule, măi, mie îmi place un singur cocktail, nu îi fac reclamă, și e un singur om care știe cum se numește. Cât despre câte simțuri sunt aici, vezi bine, nu îs doar 2, îs 3, și dacă simți și atingerea, apăi or fi 4. Mă scuzi că nu am adăugat chiar toate ingredientele. Excesele nu mă caracterizează. Mulțam pt de-gustare. Ela | |
| = Semn de (ne)intelegere | George Pașa [20.Oct.06 01:18] |
| Ela, nu sunt un initiat, asa cum afirma cineva despre intelegatorii poeziei tale, dar citesc mai mereu cu placere textele tale, pentru ca, in ciuda diferentelor de viziune artistica, exista ceva care ma atrage spre poezia ta. O fi armonia contrariilor?! Dar "fiecare isi alege perna dupa nuanta insomniei", asa cum afirmi tu. Stii, imaginea sangelui "cu miros familiar de peltea", pe langa faptul ca e surprinzatoare, chiar exprima o realitate a simtului olfactiv. Ca si tine, accept de multe ori vidul, desi sunt "infometat de prezenta". Ne agatam cu toata fiinta de toartele vidului, dar nu lasam nimicul sa ne destrame. Apropo de cocktailul de care vorbeai mai inainte, sunt sigur ca nu e unul de iluzii cu o cafea amara! Pasa | |
| = Un fel de resemnare_ | Ciotlos Aurel [01.Nov.06 09:14] |
| sângele ăsta cu miros familiar de peltea e al pamântului însetat. | |