| = povara dusa | nica mădălina [06.Oct.06 19:44] |
| e ca o plangere cu zambet rememorarea asta, cumva ca expresia insasi a purtatoarei de perle ca pe lumina. ai decupat momente grele cat sunetul primei perle cazand pe gresie dintr-o accidentala rupere. | |
| = Cruci din ferestre luminate!!! | Tamara Zub [06.Oct.06 19:47] |
| poate ca perlele sunt de prisos în această poezie. Mă interesează modul cum împachetezi singurătăți și cum faci cruci din ferestre luminate, astea sunt imaginile care m-au sedus. Desigur, mai citesc. | |
| = voi două | Elis Ioan [06.Oct.06 20:11] |
| mădălină despre perle ca un șirag de păcate din care primul e cel mai greu. îmi place că ai știut să vezi expresia ei într-o aproape noapte. tamara, nu știu dacă sunt de prisos sau nu. ele au sensul lor. dar îmi pare bine că ai găsit ceva și te-ai lăsat sedusă | |
| = . | Ioana Barac Grigore [06.Oct.06 20:21] |
| este cam diluata, elis, dar nu cred ca e vina ta ca eu o percep asa. poate miza e alta. cred ca trebuie sa revii la versul 8, cumva. iese din context si ma obligi sa ma intreb: cum? | |
| = ioana | Elis Ioan [06.Oct.06 20:28] |
| imi place sa te vad aici. probabil este diluata. asa sunt eu. in secunda asta nu am chef sa numar pana la 8. dar sunt convinsa ca daca ma intrebi cum, as gasi eu ceva de aberat :). nu sunt convinsa ca textul insa merita efortul. ma voi gandi maine. iti multumesc. | |