| = chiromanție | Costin Tănăsescu [13.Sep.06 17:26] |
| pierderea identității, una din temele mele preferate, aici foarte bine conturată de tine, ela. "pierdute păpuși de cârpă într-o copilărie a nimănui", ori "nu mai am nume l-ai jucat prin hora umbrelor" nevoia sinelui de a își regăsi identitatea pierdută și în caz de nereușită de a inventa una nouă se poate recunoaște în versurile: "voi naște o altă culoare mai aproape de lumina neîntreruptă a crucii" sfârșitul poeziei deși aduce aminte de moarte, eu îl interpretez ca pe o mulțumire de sine, ca pe o stare de liniște, de acomodare cu noul sine, cu noua ta identitate pe care o prezinți ca pe o "fumusețe" în fața unor "vameși fără drepturi". bun. | |
| = Costin | Ela Victoria Luca [13.Sep.06 21:06] |
| Aici ai fost atât de aproape de starea și realitatea interioară a autoarei, încât ei îi este greu să spună mai mult decât spune poezia. Promit că finalul se va întâmpla așa, cu sensul binevăzut de tine, ca de altfel și toate celelalte sensuri. Mulțam. Ela | |