= apele suspendate | Ela Victoria Luca [30.Aug.06 12:38] |
am parcurs grădina.poezie, pe urmele unui ulise nerătăcitor, acest ego pe care îl lași să își adune cuvintele din nisipuri. nu m-am împiedicat în nimic, din construcția ta poetică, numai la final însă aș schimba "pe_pielea" cu "de pielea" pt evitare alăturare, iar sensul oricum se păstrează. și recomandarea unei poezii în care simbolismul nu sufocă poeticul. Ela | |
= un alt val/ ca valul trec | Florina Daniela Bordieanu [30.Aug.06 21:08] |
buna poezie, sunt cateva imagini care mi-au ramas in "ureche" sa rasune (ghiocul-ghiocul-arza-l-ar-focul :) ) dar cea mai cea mai cea mai (sigur, vei zambi) e taman asta: "a rămas ceva în mine ca o sau ca un" o recitesc. pentru atmosfera creata, pentru linistea aparenta si inteleapta si pentru doua metafore faine. (desigur, sunt mai multe, dar doua din ele as vrea sa le notez, ca pe-un citat, spre reamintire) | |
= r | dan mihuț [30.Aug.06 23:47] |
ela, iar urechea ta ultramuzicală. ok, mulțumesc! florina, eu tot am zâmbit. și pentru "înțeleaptă". mulțam pentru trecere și semn. | |
= parere | enache ionut laurentiu [31.Aug.06 00:10] |
parerea mea e ca ai cateva chestii cam fortate "pe pielea mării sunt legat cu o limbă de mal", toata strofa 3, adica le metamorfozezi cu o viteza inegala fortei de frecare, si de acolo efectul de bumerang, parerea mea e ca mai poti plivi putin. | |
= de doua scoici, marea | noemi kronstadt [31.Aug.06 17:49] |
"cuvintele cu putregai in mijloc" este singura expresie-imagine care-mi ramane pe faleza si, poate, ultima strofa...dar inca mai sunt incruntata... | |
= da | dan mihuț [31.Aug.06 23:16] |
ioane, hihihi! adică forța de frecare la alunecare. toată strofa a doua, nu? că a treia chiar e limpede. mulțam de trecere și semn. noemi, offf! numai atât?! și nu te mai încrunta pentru atâta lucru. mulțumesc. | |