| = Un semn de prietenie... | Gelu Bogdan Marin [29.Aug.06 11:18] |
| Un semn, un îndemn, o invitație la o altfel de gîndire. Poate că și aceste lucruri își au rostul lor. | |
| = Erată... | Gelu Bogdan Marin [29.Aug.06 11:43] |
| la un altfel de gîndire... bineînțeles. Scuze... | |
| = Să fim părtași ai zilei | Maria Prochipiuc [29.Aug.06 14:05] |
| Gelu- semnul tău de prietenie, înseamnă poate un îndemn să ne plecăm gândul și spre cele înalte, încerc o altă gândire, aici totul e altfel decât în poezia poezie, poate de asta e puțin mai greu de a interpreta sau poate cititorul nu e învățat cu asemenea scriere. Da, toate își au rostul lor! | |
| = Ioan, Cel cu adevărat mare | C. Nicolae [29.Aug.06 15:18] |
| Ioan cel feciorelnic s-a născut, a crescut in pustie, a propovăduit doar pentru clipa întilnirii cu Hristos. O viață de nevoințe pentru o clipă, dar ce clipă ... Ioan Botezătorul este cu adevărat mare, căci s-a făcut pe sine mic înaintea lui Dumnezeu. Mulțumesc pentru poezie, Maria. | |
| = in ecouri | Bogdan Nicolae Groza [29.Aug.06 15:44] |
| Mereu surprinzatoare, Maria ne ofera o rugaciune a inimii. E o zi cu adevarat inportanta a crestinatatii, cu un mesaj cutremurator. Despotii si cei care se afla la carma unei tari sunt dominati de diavolii desfatarii. Si cand li se atrage atentia ca pacatuiesc inaintea oamenilor si al lui Dumnezeu, ei pentru a -si ascunde faptele omoara pe propovaduitor. Greseala e fatala pentru ca adevarul, in diversele lui forme nu poate fi oprit. Si cand oamenii vor tacea pietrele vor tipa. Din aceasta sarbatoare si rugaciune, tragem invataminte. Mai bien asculti un adevar crud, stanjenitor, decat sa incerci sa-l acoperi, pentru ca el cu mai mare forta va fi rostit nu de un piept ci de mii de piepturi si ecouri, care amplifica si arata, pentru eternitate, pacatele care ne stapanesc pe noi. Intelept era ca Irod sa fi procedat la o pocainta, dar mandria l-a facut sa-si piarda ratiunea, caci, desi il pretuia pe Ioan Botezatorul, din pricina unui juramant dat in conditii de exaltare, a fost nevoit sa faca gestul nesabuit al crimei. Glasul celui ce striga in pustie, striga astfel mult mai intens, mai acuzator, ca pentru o aducere aminte peste timpuri, asupra pacatului numit desfatare | |
| = filă de acatist | florin caragiu [29.Aug.06 16:28] |
| O reușită filă de acatist încărcată de savoarea mereu nouă, prin infinitele nuanțe ale dialogului între om și Prototipul divin, a limbajului și ritmului liturgic. | |
| = decembrie | Intersectia Speranta Bahtalo [29.Aug.06 20:08] |
| nasterea lui ioan a fost prevestita de isaia inca din vechiul testament: Un glas strigă: "Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! (Isaia 40:3) iar in noul testament avea sa se adevereasca: Și Ioan a venit prin tot ținutul din împrejurimile Iordanului, și propovăduia botezul pocăinței, pentru iertarea păcatelor, după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările. (Luca 3:3-4) interesanta imajine. mi-a placut pana la raspandeste tu harul azi. nu ioan raspandeste harul. nici un alt om/sfant nu poate raspandi harul. doar dzeu o poate face. si nici sa izbaveasca bolile nu poate. ca dzeu face minuni prin oameni, sunt de acord. ioan a fost om ca noi. un om care a murit pt cristos, asa cum sunt si altii care au murit si care nu sunt pomeniti in biblie. si-n ziua de azi mor oameni pt cristos. ioan spune despre cristos in Luca 3:16 Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine, și căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. o lectura frumoasa textul tau, mario. | |
| = învață-mă chipul nevinovăției îngerești din râsul copiilor | Ursulica Andrei-Lucian [30.Aug.06 02:16] |
| presupun ca ai aflat ca sunt la manastire...de aceea si nu numai, ma bucur ca am putut da un reply cu tot Glasului celui care strigă în pustiu. | |
| = Dar | Jianu Liviu-Florian [30.Aug.06 06:35] |
| Ihtis Ca o dulceață minunată de psalm dragostea lui Dumnezeu ne împresoară. Ca o cântare îmbălsămată, de peste tot bucuria vieții ne înfășoară. Și inimile noastre însetoșate sorb din adânca înfiorare, ca peștii din apele afundate, muzica Binecuvântării Sale. Ieroschimonah Daniil Tudor, 30 mai 1953, Sihăstria Neamț | |
| = mi-a strans inima in gheare de durere | Doru Emanuel Iconar [30.Aug.06 09:48] |
| Doamnei Maria Prochipiuc Frumoasa rugaciune mi-a strans inima in gheare de durere si lacrimi mi-au curs pe obraz. Daca imi dati voie voi pune icoana si rugaciunea dumneavoastra langa celelalte icoane ce-mi vegheaza masa de lucru. Cu respect si drag Doru | |
| = Înger | Radmila Popovici [30.Aug.06 11:43] |
| De jos... ridic fruntea la înălțimea celor scrise cu atâta sârg și suflet, cu atâta grijă de cuvânt și mă trezesc șoptind o rugăciune sub vitraliile cerului cu timpuri străvechi în față și cu Îngerul care s-a ascuns în degetele tale pentru a-mi spune! | |
| = răspândește tu astăzi harul miraculos să-mi auzi suspinul | Maria Prochipiuc [30.Aug.06 18:45] |
C. Nicolae – am găsit de cuviință să nu treacă o zi așa de importantă, dacă pot spune pentru omenire și să nu mă opresc măcar o clipă asupra acestui fapt, de celelalte ne ocupăm mereu, putem din când în când să îndoim genunchii întru aducere aminte… Bogdan – Ai definit destul de bine această zi din punct de vedere religios, m-aș fi așteptat din partea ta și la o analiză pe text, fiindcă până la urmă totuși e un poem, este ieșit din canonul rugăciunii, că folosesc anumite elemente religioase e adevărat, desigur într-un anumit cadru, încât să păstrez religiozitatea, poate la alt poem , fiindcă încerc și eu variante… Florin – tu îi spui poemului, filă de acatist, poate fi numit și așa, are câteva elemente care îl pot defini ca acatist. Îmi place că ai sesizat limbajul religios, încărcat totuși de metaforă, care îi dă o nouă tentă, mulțumesc mult de oprire și semn! Ramona – datele care le aduci vin poate în completarea poemului, așa ca un suport de la care am pornit sau pe care îmi sprijin cu toate puterile poemul acesta. Merg pe adevărul biblic și cred că nu m-am abatut de la el. Desigur că fiind poem i-am dat și alte sensuri. Referitor la har, nu aș vrea să fac aici o definire a harului, dacă vrei putem discuta acest lucru în alt context, chiar să dezvoltam subiectul. Doar o idee vreau să subliniez, Ioan Botezătorul și mulți alți sfinți au făcut vindecări și au împlinit rugăciunile celor ce cred în ei, pentru că harul este dat de Dumnezeu casnicilor (sfinților, mucenicilor…) lui. Prin harul primit pot vindeca sau împlini rugăciunile. Harul este mereu în unire intimã cu creația (deși transcendent ei), și fiecare creatură trăiește harul în chip propriu. Dumnezeu ne voiește liberi și de aceea harul se "acomodează" după structura sufletească a fiecăruia, dar o și preface prin conlucrare… Nu m-am abătut cu nimic… Mă bucur că te-am regăsit aici e un lucru la care nu mă așteptam, dar vezi ce-a făcut harul sfântului? | |
| = să tresalte de bucurie mâinile a rugăciune | Maria Prochipiuc [31.Aug.06 05:27] |
| Lucian – nu am aflat decât acum, te știam student, dar alte vești nu, poate îmi scrii pe adresa de la profil, popasul tău aici în zi de mare sărbătoare înseamnă ceva, mă bucur că te regăsesc aici și vreau să știu mai multe despre tine. Liviu – Mulțumesc pentru versurile drept răspuns pentru poemul acesta închinat înaintemergătorului Ioan.. Desigur că versurile tale au altă nuanță religioasă, le primesc ca pe un dar. Mulțumesc! Doru Emanuel - rugăciunea trebuie să fie ca o relaxare a inimii, nu trebuie să o vezi precum o gheară, bucuria sufletului de a se întâlni sub lumina darului. Îți mulțumesc pentru faptul că acest mesaj a cuprins inima ta de copil, dar te rog eu să fie de acum cu bucurie. Un lucru vreau să știi că eu sunt Maria pentru cei nou-născuti până la cei trecuți cu mult de vârsta mea adică 99 de ani. Radmila - Chipul tău plin de lumină te-a făcut să primești ce este aici cu bucurie, apoi tu ești o mânuitoare a cuvântului și desigur pentru tine ce e scris aici capătă alte valențe. Cu bucuia reîntâlnirii aici, dar și prin alte locuri, la alte poeme vă îmbrățișez pe toți întru dragostea Înaintemergătorului … | |
| = Rugaciunea | Doru Emanuel Iconar [31.Aug.06 08:25] |
| Maria Rugaciunea este o relaxare a inimii si a mintii dar rautatile acestei lumi imi fac inima sa planga. Iar taierea capului lui Ioan Botezatorul a fost o fapta cumplita. Cu drag si respect Doru | |