Comentariile membrilor:

 =  .
MA
[23.Aug.06 23:41]
"acum voi prinde cheaguri de somn fiindcă mi-e dat să trec prin nopți fără sens. și singura busolă e în palma ta, singura care nu îmi arată punctele cardinale."

când cuvintele capătă forme hipersferice, teoretic le simți, practic taci...

MA

 =  MA
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 00:06]
Când singura formă pe care o poți lua este tăcerea, atunci te lași arzând, măcar fumul cu parfum de migdal să rămână în urma ta, pentru alt timp. Mulțumesc.

Ela

 =  scurt pe 2
Dan Cârlea
[24.Aug.06 06:20]
" singura busolă e în palma ta, singura care nu îmi arată punctele cardinale" - asta e geniala si ar trebui folosita de urgenta intr-o poezie.

parerea mea, domne :)

 =  Dan
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 11:41]
Mulțumesc, fraza aceea rămâne aici, în acest fragment din jurnalul literar "mosaique din Lhasa", care va apărea cândva. desigur, după revizuiri.

Ela

 =  ela
stefan ciobanu
[24.Aug.06 12:54]
mă voi opri și eu la aceste cuvinte 'acum voi prinde cheaguri de somn ' și nu știu de ce...textul face el parte dintr-o geometrie aparte, specială, care îți aparține
numai bine

 =  mi-e și frică
Dana Banu
[24.Aug.06 13:07]
ela să îți citesc însemnările acestea, de fiecare dată ele pătrund atât de adânc și răscolesc atât de puternic întunericul în mine încât după fiecare lectură a lor mă regăsesc oarecum înnegurată, ăsta e un semn de recunoaștere sinceră a unor texte care sunt atât de ascuțit vii încât înspăimântă,
strict pe textul de față, mă alătur părerii lui dan cârlea, doamnă:)

 =  Ștef, Dana
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 13:22]
Ștfe, acel mic fragment de mozaic înseamnă mult, da, mai ales într-o insomnie oranj, singurătate fără formă geometrică. Mulțam

Dana, când simți întunericul amintește-ți câtă lumină e aici, în mine.
Uite de dragul vostru am făcut o poznă, am făcut poezia dorită de voi, din acest fragment-piesă de jurnal:

acum ascunde-mă
ia trei bețișoare de chibrit
în triunghiul lor așează-mă
când aprinzi focul
nu te uita
eu știu să ard așa mută

voi privi în jurul meu
totul lent lent
când mi se va face rău
de foc
îți voi rosti numele
o singură dată
în gând

tu vei crede că este femeia
pe care ai iubit-o
ultima oară
nu te vei întoarce spre mine
vei uita și urma cenușie
îmi vei rupe într-o zi
certificatul de naștere
în alta
certificatul de renaștere

fiindcă voi veni cu numele tău
pe următoarea pagină
fără să știu nici eu
ce trup voi avea

va fi un alt centrum
din alt timp
nu știu dacă pământul
se va roti la fel
nici nu contează

vom bea din aceeași apă
ne vom privi iar inocenți
tu nu vei ști
de ce am umărul în roșu
eu nu-ți voi mai rosti niciodată
numele în gând

îți voi cere sărutul
peste urma arsurii
vei închide cercul
fără să simți
cum arzi în locul meu
chibriturile sunt
în mâna altcuiva
nu știm niciodată
când le va aprinde
sau dacă se vor strivi
sub pasul ferm
al Întrebătorului

nu mă închide
în nicio formă omenească
în nicio geometrie posibilă
acum voi prinde cheaguri de somn
fiindcă mi-e dat să trec
prin nopți fără sens
și singura busolă este în palma ta
singura care nu îmi arată
punctele cardinale


 =  dă-mi-o mie, dă-mi-o mie,
Dana Banu
[24.Aug.06 13:31]
ela, dă-mi mie poezeaua, numai mie, Ștefan și Dan n-au să se supere, că eu sunt fată:)
păi dacă răspunzi la fiecare comm cu o așa poezea te și văd cu Nobelul în brațe:)

 =  :)
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 13:33]
ți-o dăruiesc, simplu. numai că mai trebuie finisată și ajustată forma. așa e cam schioapă. nu, nu nobel, măi, nob-ela. :)) mă bucur că ți-o plăcut.

Ela

 =  premiul intai cu coronita
mircea lacatus
[24.Aug.06 14:09]
la decernarea premiului nob-ela am sa fiu si eu prezent sa-tzi pun o coron-ela pe frunte din frunze de dafin verde si-am sa fac poze multe :)))
... numai cuvantul acela "chibrituri" parca nu e din compozitie oare poti gasi un altul fara sa i schimbi sensul?
iarta...

 =  Geometria prezentului...
Adelina Ionescu
[24.Aug.06 14:15]
Ela, Ela... raman fara cuvinte in paginile tale de jurnal...
Aici traiesc sentimentul iesirii din cerc si al claustrarii in universul liniilor frante... un univers concentric...
Este un text scris de emisfera stanga, emisfera rationala, emisfera ce agreeaza liniile drepte, logica, conceptele abstracte. Emisfera dreapta, mai mult analogica decat logica, rationamentului ii prefera intuitia, sentimentul, emoția. Prefera imaginile in detrimentul cuvintelor, liniile curbe in favoarea liniilor drepte, agreeaza circumferintele, spiralele...
Si totusi, viitorul mai mult sau mai putin predictibil se raporteaza tot la cerc... la forma geometrica perfecta, ideala..
Frumos, foarte frumos Ela... si atat de aproape de suflet...

 =  Mircea, Adelina
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 14:26]
Mircea, de la un bețișor de chibrit a pornit totul. nu sună rău, crede-mă. E jurnal. Nu sună rău nici în poezie, fiindcă e bine alăturat în celelalte elemente ale compoziției. Vezi și varianta poezie-vizuală, poate îți place mai mult.

Adelină, mulțumesc. Cred că singura formă dincolo de orice emisferă, aici, este os feră desfășurată elicoidal, care mă înfășoară ca un abur și nu mai știu când ard și cum. Cert este că cineva ține în mână chibritul, exact atunci când e necesar să mă simt vie.

Ela

 =  samsara
Matei Hutopila
[24.Aug.06 16:04]
Ela, vad un suflet prins in samsara aici.
lhasa ar putea fi inlocuita cu tiksi, din ladakh, un izvor de intelepciune buddhista.
vad ca ai presupus reîncarnarea tot intr-o fiinta umana. esti oarecum optimista :P dar pe de alta parte, excluzi posibilitatea iluminarii in aceasta viata.

cauta filmul "samsara", de pan nalin. o sa-ti placa :D

 =  despre geometria imposibilă
Alex Radu
[24.Aug.06 17:40]
O proză care conține ceva de despărțire, de fapt, e o ruptură, ce provoacă tristețea, nefericirea.
Întregul text, se sprijină, însă, pe final: "acum voi prinde cheaguri de somn fiindcă mi-e dat să trec prin nopți fără sens. și singura busolă e în palma ta, singura care nu îmi arată punctele cardinale." Geometria imposibilă despre care amintește titlul textului, cu atât de multă vehemență, se justifică prin busola ce și-a pierdut conotația, ea nu mai înseamnă aici orientare, ci tocmai contrariul. Ce este busola în afară de dezorientare? Ea semnifică însuși sentimentul de iubire care nu îi mai apropie pe cei doi, provocând incompatibilitatea.
Ideea arsurii și a altei lumi echivalează cu diluarea timpului, cu pătrunderea într-un alt spațiu, izvorât probabil din suferință.
Critici: cred că există o contradicție - "vom bea din aceeași apă și ne vom privi iar inocenți. tu nu vei ști de ce am umărul în roșu,eu nu-ți voi mai rosti niciodată numele în gând." (el este inocent, fiindcă nu își mai aduce aminte nimic din ceea ce s-a întâmplat, dar ea încă mai poartă acea suferință. parcă ar trebui schimbat ceva acolo.) să nu te superi!
Alex

 =  Matei, Alex
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 20:40]
Ma_Tei, interesant cum mă trimiți prin diverse meridiane. Ești un căutător. Mulțumesc, pentru samsara. :)

Alex, e o geometrie imposibilă nu doar din cauza lipsei punctelor cardinale, ci și din cauza imposibilei forme în acre să fie așternută și arsă femeia. Acolo unde îmi indici să reflectez, rămâne așa, fiindcă e aparent paradox. Inocența există în ambele personaje. Adică, vina, greșeala s-a dus, s-a ars, iar apa a purificat. Chiar dacă ea păstrează urma suferinței. Se spune că femeia păstrează. Chiar neștiind că știe. Mulțam pentru reflectare. Întotdeauna foarte aproape de sensurile mele.

Ela

 =  .
Ela Victoria Luca
[24.Aug.06 20:47]
tagg închis

 =  Dirijez cerculatia
Lucian Preda
[24.Aug.06 22:01]
"chibrit"
Vaz ca te joci cu focul iar darius asteapta minunea de a vorbii cu tine, cu el, cu lumea in interiorul parasit de moment.

Ei si ce daca oamenii vorbesc...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !