| = nestrepezire | Daniela Șontică [11.Aug.06 10:45] |
| "fluturi reci zemuiesc spre cer" - o imagine poetica adevarata. Lumea ar putea intr-adevar sa ne scape daca n-ar fi poetii sa o prinda, si nu le trebuie sere, ci iata, un poem reusit ca acesta. | |
| = radu | emilian valeriu pal [11.Aug.06 11:05] |
| Dincolo de a spune mortii noapte buna, se pare ca aici esti mai poet decit in oricare alte poeme postate. Sau cel putin asa vad eu. Iarna si galbenul- decorul perfect pentru a farda dorul de oameni. Emil | |
| = "închideți repede lumea în sere" | Ela Victoria Luca [11.Aug.06 12:19] |
| remarcabil jocul poetic, trecerea prin stări de neputință, până la eliberare, cromatica imaginilor bine aleasă, antropomorfismul bine dozat, coerența compoziției, ritmul bine susținut, foarte bun începutul, iar finalul, așa, cu mesajul etic, este o accentuare a mesajului întregii poezii. recomand spre lectură. ela | |
| = poeti... | Radu Herjeu [11.Aug.06 13:52] |
| Daniela - care poeti? Cei care se cred astfel? Atunci eu n-am nici o sansa sa prind fluturii... :) Multumesc de trecere si de cuvinte. | |
| = om serios esti tu? | Radu Herjeu [11.Aug.06 13:57] |
| Emil - te credeam om serios! Care poet? De fapt, daca ma gandesc bine, "mai" poet poate insemna mai multe lucruri :) Iar dorul de oameni... hm... nu stiu daca exista culoare pentru el | |
| = neputinta | Radu Herjeu [11.Aug.06 13:59] |
| Ela - multumesc de cuvinte. E vorba mai ales de neputinta... | |
| = închideți repede lumea în sere | constantin cornelia [11.Aug.06 21:50] |
| cam acră această lume, ce e drept plină de vitamina C. eu-ul cel detașat de problemele rădăcinilor fără de care nici el nu ar mai exista pare lipsit de conștiință de sine sănătoasă, puternică, purtătoare a intereselor întregii ființe. e așa un paternism dincolo de versuri, de unde și mesajul final, strigarea către ceilalți, hai să construim sere să nu pierdem ceea ce e prețios dar neputincios să se conserve. mi-ar plăcea așa o lume mare pregătită pentru lumile mici din pântecul său, rece cât ea e o construcție fără suflu de lut simplu, doar formă, caldă când maternul și paternul se trezesc la viață. | |
| = lămâiul neputințelor | Gabriela Docan [11.Aug.06 23:40] |
| acreala neputințelor exprimate prin "nu știu nu pot și nu vreau" ....galbenul lumii în iarna renunțării, o lume ce parcă ne scapă de sub controlul viselor... | |
| = voua | Radu Herjeu [12.Aug.06 10:53] |
| Cornelia, Gabriela - o bucurie sa simt ca simtiti dincolo de cuvinte | |
| = mi-a plăcut! | Adrian Firica [14.Aug.06 07:50] |
| îmmmmmmmm, aș scoate: "nu știu nu pot și nu vreau să", pentru că face poemul cam retoric. da' tot îmi place! | |
| = retoric | Radu Herjeu [14.Aug.06 09:43] |
| Adrian - multumesc de trecere si de cuvinte. Textul s-a dorit usor retoric... | |