| = să ne mai atingem ochi în ochi | constantin cornelia [27.Jul.06 23:23] |
| nici nu puteam să citesc ceva mai frumos la unu noaptea. păcat că e trist, e atâta iubire că universul sigur trebuie să zică ceva, să conspire. am simțit fiori la: nu știu când îi voi naște nu știu dacă ei vor dori să apară din mine fără tine | |
| = Irizari | Pașa Gheorghe [28.Jul.06 10:25] |
| Ca si in alte poezii, intalnim aceeasi intrepatrundere intre semnele realului si altele, care vin fie din spatiul abisal de trairi, fie dintr-o originala metafizica a sentimentelor. Altfel spus, ca si in cazul lui Nichita, fara a exclude originalitatea imagisticii si ideaticii autoarei, putem vorbi de o fizica si o metafizica a sentimentelor. Simbolistica mainilor, a unor gesturi ritualice implicite, tinde sa devina manierism creator. Nu e un repros, fiecare poet are predilectie pentru un anumit tip de motive, teme, imagini etc. Mi-au placut in special versurile: "urmele mele au atins candva spatiul abia vizibil din crestet acolo unde lumina vine de foarte de sus" Pasa | |
| = ochi în ochi închiși | MA Ioan Tite [28.Jul.06 12:32] |
| "eu am să merg mai departe așa cu palmele mele urmele lor au atins cândva spațiul abia vizibil din creștet acolo unde lumina vine de foarte de sus nopțile ne închinăm simplu înainte de a renunța să ne mai atingem ochi în ochi închiși" O dragoste care vine de sus, o primești cu ochii închiși. Cum altcumva...(?) Ea devine în tine un al șaselea simț, pentru a percepe acel spațiu abia vizibil dintre două inimi legate, prin lumina din creștet. "înainte de a renunța să ne mai atingem ochi în ochi închiși" adevărul e că nu putem renunța... doar spera... am să merg mai departe înconjurând aproapele. MA | |
| = Ela | Uln Aron Alex [28.Jul.06 12:12] |
| Am deschis ochii si te-am vazut... umbrindu-ma...Uln | |
| = nu știu când îi voi naște | Livia Mariana Ghighilicea [28.Jul.06 14:00] |
| iti marturisesc ca iti citesc cu mare placere poeziile. Cred ca aici te-ai intrecut pe tine. nu știu dacă ei vor dori să apară din mine fără tine frumos. felicitari | |
| = mulțumesc | Ela Victoria Luca [28.Jul.06 17:33] |
| Cornelia, că ai vezut aici o alchimie subtilă într-un spațiu reverberant, indiferent că e o poezie și nu o viață. :) Gheorghe, ai sesizat bine: am ce am de la o vreme cu materia, corpul, le iau iar la palpat, la simțit, le transced, mă reîntorc, altfel, în ele, să retrăiesc, să adun alte senzații. Îmi dau seama acum după suferințe corporale că este și ea, întruparea, de purtat, de iubit așa, simplu, așa cum iubim spiritul. Da, mâna, ochiul, clavicula, glezna, genunchiul... Noi, întregi. MUlțam. Ioan, tu ai mers pe firul metafizic, ai spiralat sensurile, mai aproape-departe fiind alături de cele îngemănate firesc, în alb. Mulțumesc. Uln, de te umbrești, eu îți voi fi umbra umbrelor, și atunci veii descoperi iar omul. :) Mulțam. Livia, nu pot să întrec, nu vreau, nu mi-e în fire, nu sunt competitivă. Nici măcar cu mine însămi. Eu sunt o rătăcitoare, o risipitoare, o aducere a firii în matcă, poezia fiindu-mi unul dintre sensuri. Mulțumesc, nu știu dacă vor dori, nu știu, să apară fără el. :) Ela | |
| = ela | Intersectia Speranta Bahtalo [28.Jul.06 21:48] |
| hello! nu-mi place poezia ta, ela. mi sa pare seaca. n-are mesaj. cand am citit-o ma gandeam la cat de simplu se poate tese un poem. trebuie rabdare nu multa s-aberezi cateva strofe. sa nu ma intelegi gresit: nu vbesc de poezia ta. nici in poezia asta nu vbeste despre barbati? acuma sa nu-mi zici ca nu. :) 99% sunt sigura ca vei pune comentariul la off topic, ceea ce inseamna ca nu suporti critica negativa dar constructiva. :)) drag de tine, FE p.s. te rog sa nu-mi mai zici ramona. pt tine sunt FE. ;) | |
| = FE | Ela Victoria Luca [28.Jul.06 21:50] |
| Asta e. Nu ți-o plăcut, nu ai perceput mesajul, nu și nu. Da, este despre un bărbat, așa imaginar cum e el. Mulțumită? :) Seacă, asta chiar că mă face să râd. | |
| + antipozi in text | Ioana Petcu [29.Jul.06 08:26] |
| ela, pentru ca timpul mi-a permis in dimineata aceasta sa fac o lectura mai ampla in cadrul 'agonistilor', nu ma pot abtine sa nu ma aplec asupra spatiului tau virtual, insa atit de uman. (si sper ca doua stelute sunt permise a fi acordate in aceeasi zi). asadar, textul tau imi pare a fi construit filigranat, asa cum tonul tau o denota de fiecare data, intre relatii semantice aflat in contradictii. ma voi referi stric la titlu unde substantivul 'ochi' alaturat de 'inchisi' realizeaza cel putin doua antiteze: pe nivel lingvistic si pe nivel semic. la etajul limbii: singular versus plural - imi sugereaza multiplicitatea si unitatea acestei fiinte care se desfasoara in spatiul semnelor si cuvintelor elei, de obicei. la etajul 'intelesului': deschiderea - ochiul- exte spre inchidere, dar sensul poate fi si invers. ochiul, care e dincolo de cunoastere si inhinit si semn al divinitatii intruchipeaza si o reflexie personala: citeam ieri intr-o saga irlandeza cum erau definiti ochii: "nestematele fetei", "lunile fruntii" - dintr-un kenningar. nuclee care sa sustina ceea ce am demonstrat se afla in text, cei doi de eu se despart si se comleteaza, mitic, uneori divin si ctonian. la buna citire si incintata de lectura aceasta | |
| = Talpele inchise | Constantin Codreanu [29.Jul.06 11:35] |
| Talpele inchise au ramas in urma urmelor lasate de nefiicele care s-au pierdut in drum spre comuniunea cu marea care distrugea cu nesat legendele despre fiii nenascuti... | |
| = Ioana, Constantin | Ela Victoria Luca [29.Jul.06 12:21] |
| Ioana, mulțumesc pentru cum ai închis ochiul pentru a vedea dincolo de văzutul simplu. Da, periplul tău prin simbolistica ochiului în diferite culturi nu e întâmplător. Și cred că ai și remarcat că este un motiv des întâlnit la mine, e cel mai prețuit, cred. Mă bucură că ai primit această poezie așa, din adânc. Constantin, pierdute, ele, fiicele fără nașteri s-au închis în ochiul fără urmă de lacrimă, doar lumină curgând, spre creștet. Mulțumesc, ai atins un fir invizibil. Ela | |
| = cu ochii larg inchisi | mina scriabin [29.Jul.06 13:13] |
| imi place ca palmele nu se opresc decat langa irisi obiectele se preling... nu știu când îi voi naște nu știu dacă ei vor dori să apară din mine citatul asta e singurul bun si de bun simt literar (daca exista asa ceva) in rest, mici si amuzante smecherii estetice... | |
| = mina lui bazil și ochiul său cu bun simț poetic | Ela Victoria Luca [29.Jul.06 13:17] |
| No, la exigența ta, mon cher, și un singur vers de găsești cât de cât viabil, tot e ceva. Dar, zău, uneori exagerezi. p.s. - Bazil, revino la numele tău. știi bine de ce. :) Ela | |
| = bazil, aha, de ddoua ori bazil! | mina scriabin [29.Jul.06 13:26] |
| cine e bazil? si in deinitiv de ce l-am crede pe el? nu-i asa? asta e! schizofreniadublului (mot-valise atribuit deocamdata numai mie!) cine-mi da si mie aantologia poezie.ro? aaa? vreau sa comentez, evident | |