| = Lory | Liviu Nanu [16.Jul.06 12:50] |
| Fiind trimisă pe 14 iulie, mai bine o adresai președintelui Franței, oricum ai fi avut șanse mai mari. Sau președintelui din Burkina Faso. Al nostru parcă declara în urmă cu ceva timp că nu-l deranjează mediocritatea. | |
| = metre.... | Lory Cristea [16.Jul.06 12:55] |
| d-le Nanu, nu am de unde sa stiu chiar tot ce declara domnia sa, dar stiu precis, ca a declarat ca se simte foarte atras de tineri si problemele lor nu stiu daca va dati seama, dar eu chiar sper sa rpimesc un raspuns:)), fie el chiar si negativ, ca cetatean roman am tot dreptul la un asemenea demers... ca sa nu mai spun ca in viitoarea legislatura voi fi un potential alegator:))) nu stiu ce ati vrut sa spuneti cu mediocritatea... e vorba de mine:)... np, se intampla si la case mai cu staif:) va multumesc - Lory | |
| = rugaminte | Enache Ionut Laurentiu [16.Jul.06 13:06] |
| Lory daca primesti raspuns te rog frumos sa-mi spui si mie i-as trimite si eu cateva scrisori | |
| = cum sa nu! | Lory Cristea [16.Jul.06 13:09] |
| da Ioangne:), iti trimit un fax, parol:))) | |
| = Loredana Elena Cristea | carmen mihaela visalon [16.Jul.06 13:12] |
| Te rog sa nu te superi pe mine pentru ca sun ignoranta. Spune-mi pe scurt ce este acesta fundatie Gojdu si care sunt motivele care fac inaccesibile fondurile destinate burselor pentru tinerii? Multumesc. | |
| = Mihaela | Lory Cristea [16.Jul.06 13:18] |
| Emanoil Gojdu, pilon al culturii si spiritualitatii romane din Transilvania si Ungaria, s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole, stabiliti in Oradea. Dupa terminarea magna cum laudae a liceului in orasul natal, Gojdu a urmat studii universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena. In 1824 si-a inceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar in biroul unui avocat sarb. S-a afirmat in mediile juridice din Budapesta, infiintandu-si propriul birou de avocatura si devenind celebru pentru pledoariile sale. Imbratisand treptat cariera politica, Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite a limbii romane in scoli. Pe parcursul intregii sale cariere politice, a fost un sustinator fervent al drepturilor comunitatii romane din Transilvania si Ungaria si al crearii unei relatii speciale romano-maghiare. In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre inter-culturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti. In acest sens, este relevant faptul ca, in perioada in care a detinut functia de Comite Suprem de Lugoj - reprezentant al administratiei centrale ungare - a alocat fonduri importante pentru construirea unui liceu romanesc. De asemenea, in calitate de deputat de Tinca - Bihor, a sustinut in Parlamentul de la Budapesta recunoasterea drepturilor comunitatii romanesti, in special cu privire la invatamantul in limba materna. In testamentul sau, redactat in anul 1869, Emanoil Gojdu a lasat mostenire averea sa natiunii romane din Transilvania si Ungaria, care urma a fi administrata in cadrul unei Fundatii. Fundatia a functionat efectiv intre 1870 (decesul lui Emanoil Gojdu intervenind la 3 februarie 1870) si 1917, acordand burse de studiu pentru tinerii romani. Intre 1870 si 1917 au fost acordate 3327 burse pentru studenti si doctoranzi, 928 ajutoare pentru studenti si doctoranzi si 1128 burse pentru elevi, bursele vizand specializarea in importante domenii stiintifice: drept (42,39%), medicina (27,30%), studii tehnice (18,30%) litere si filosofie (8,16%), comert (1,65%). Bursierii Gojdu beneficiau de studii in prestigioase universitati europene: Berlin, Graz, Heidelberg, Innsbruck, Munchen, Budapesta, Lausanne, Lemberg, Paris, Tubingen, Schemnitz, Cernauti, Cluj. Mari personalitati romane au beneficiat de burse acordate din banii Fundatiei si unii chiar de cazare in imobilele Fundatiei pe parcursul studiilor. Printre acestia pot fi mentionati Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Traian Vuia, Victor Babes. Veniturile Fundatiei au crescut considerabil datorita abilitatii cu care patrimoniul sau a fost gestionat, Fundatia devenind, in preajma primului razboi mondial, cea mai importanta fundatie privata din Imperiul Austro-Ungar (patrimoniul sau sporind de la 178.000 florini in 1870 la 8 milioane coroane in 1917). Numai partea imobiliara a activelor Fundatiei este reprezentata de un complex de 8 corpuri de cladire, situate in centrul Budapestei (intre strazile Dob, Kiraly si Hallo), evaluate in prezent la peste 12 milioane USD. De asemenea, Fundatia detinea actiuni cu valoare importanta la bancile Pesti Hazai Elso Takarekpenztar si Hazai Bank din Budapesta. Dupa 1918, sediul Fundatiei s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei. In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a „restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora” si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia Fundatiei Gojdu, asumate prin Acordul provizoriu romano-ungar din 1924, Acordul romano-ungar semnat la Paris la 28 aprilie 1930 si a Acordului privind reglementarea definitiva a afacerilor Fundatiei Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937 – prin care statul ungar se obliga sa remita bunurile Fundatiei Gojdu in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Acordului – bunurile Fundatiei (reinfiintata in 1996, la Sibiu) nu au fost restituite nici pana in prezent. In momentul de fata imobilele Fundatiei Gojdu din centrul Budapestei se afla intr-o stare de degradare continua. In urma unei licitatii organizate in decembrie 1999, Primaria sectorului VII din Budapesta a decis ca o societate comerciala ungaro-cipriota sa preia in concesiune imobilele Fundatiei Gojdu. Dupa 1990, retrocedarea bunurilor Fundatiei Godju a fost inclusa pe agenda politica bilaterala, pozitiile celor doua parti fiind in mod sensibil diferite in ceea ce priveste solutionarea acestei probleme. Mostenirea Gojdu, era lăsată prin testament tinerilor ortodocși români, care din lipsă de bani, nu aveau posibilitatea continuării studiilor. Printr-un act de trădare a intereselor românești, premierul Tăriceanu, a cedat acești bani în favoarea guvernului ungar. A cedat ceva ce nu-i aparținea! | |
| + Lory, | carmen mihaela visalon [16.Jul.06 13:37] |
| Multumesc pentru ca m-ai luminat si pentru ca m-ai intristat, amintindu-mi de graba cu care se renunta la dreptul altuia si de abilitatea cu care se lupta pentru dreptul personal. Mi se pare laudabila initiativa ta. Sper sa aiba succes, si presedintele Romaniei, daca poate sa intervina si sa revoce decizia lui Tariceanu, sa o faca. Cred ca ar trebui consultat un avocat, si daca este o cale de atac, sa se recurga la ea. Din pacate, asa cum prezinti tu lucrurile, se pare ca este un pic cam tarziu. Oricum, pentru curajul de a lupta pentru o idee, te felciit. Mi-ar placea ca si Presedintele sa te felicite si daca nu mai exista posibilitatea de recuperarea a averea cedata, sa ia o decizie politica care sa compenseze pierderea. | |
| = Mihaela, mulțumesc | Lory Cristea [16.Jul.06 13:41] |
| Acest articol va fi publicat în presă, săptămâna aceasta, scrisoarea a fost deja trimisă pe adresa președintelui, care cunoaște problema, eu, probabil, sunt primul reprezentant al celor care ar fi putut fi beneficiarii acestei moșteniri. Nu sunt săracă rău:), dar nu-mi permit să studiez ,,afară'', deși mă simt în stare. Mulțumesc pentru semn, răspunsul , dacă va fi unul, va fi publicat aici prima dată, la fel ca și articolul. | |
| = Lory... | Elena Toma [16.Jul.06 13:52] |
| felicitari pentru initiativa, iti zic de aici, din "iz de lavanda", (ca sa parafrazez pe un coleg demn de toata stima). ma alatur demersurilor si sunt mandra de actiunile tale. cu drag. | |
| = Lory te felicit pentru curaj si perseverenta | Laura Șoltuzu [16.Jul.06 14:18] |
| Lory te felicit pentru curaj si perseverenta. Sper ca Domnul sa te ajute si sa ajungi departe si cu studiile dar si cu poeziile tale. Ti-am citit poeziile si mi-ai luminat inima. Te mai caut. | |
| = Elena}{ | Lory Cristea [16.Jul.06 14:14] |
| Elena, multumesc... nu stiu cat tine de mandrie si cat de tristete, putem sa stam sa scriem aici, in acest spatiu virtual, poezii despre dragoste, revolta, nebunie.... orice, in acest timp, pe langa noi se petrec lucruri de o nedreptate fara sfarsit.... e timpul mort, asa cum ii spu eu, in care destine sfarsesc fara vina in groapa de gunoi a societatii, in timp ce unii dintre noi suntem ingrijorati ca am luat in greutate sau ca o sa ploua in timpul vacantei la mare.... am o mie de poezii in minte pe care nu mai stiu sa le scriu... o fi naivitatea anilor putini:) drag - lory | |
| = domnisoara, fa-ti temele pana la capat | florin otrocol [16.Jul.06 15:23] |
| domnisoara jurnalista, imi cer scuze mie in primul rand, ca ma adresez dumenavoastra. subiectul gojdu, este un subiect dezbatut de mult de presa din cluj, din care fac si eu parte. intentiile dumneavostra sunt onorabile, dar insuficient argumentate. cu respect va anunt, ca nu v-ati facut temele. eu fiind sibian, dar stabilit la cluj, cunosc foarte bine situatia fundatiei gojdu, si citind materialul explicativ pe care l-ati postat la comm-uri, va pot spune ca el este incomplet si in concluzie, sunteti foarte aproape de a va confrunta cu o situtie neplacuta privind deontologia profesionala. nu doresc a ma implica in nici un schimb de replici, si nu doresc nici a ma mai implica in activitatiile de pe aceste site. dar, pentru a va feri de a cadea in derizoriu, si a nu publica in prea locala, din zona in care va desfasurati activitatea, doresc a va aduce la cunostinta urmatoarele: 1. inainte de guvernul tariceanu, care a dorit sa ratifice trataul din 1953 (semnat de romania si ungaria, si de care vad ca nu aveti habar). greseala a fost infaptuita de alte guverne anterioare. 2. mai bine de jumatate din bunurile fundatiei gojdu, care se afla in ungaria, au fost deja vandute de partea maghiara, unei societati din israel, si nu intru in amanunte. 3. de o mare parte din vina, privind ceea ce s-a intamplat cu fundatia gojdu si bunurile ei, se face vinovata si BOR, care a fost ocupata mai mult cu "treburi" administrativ-teritoriale, decat cu preluarea prerogativelor normale unei astfel de institutii. 5. fundatia gojdu a fost desfintata pe timpul dictaturii comuniste, ea fiind "reanimata" nu numai la sibiu ci si la cluj de catre inalte fete bisericesti, pe care nu doresc a le nominaliza aici. 6. daca doriti sa va faceti meseria de jurnalist, asa cum o cere acesta profesie, va ajut doar cu o informatie. primul administrator al acestei "averi" a fost primul mitropolit al ardealului. andrei saguna. bunurile fundatiei gojdu, sunt eveluate la cca. 15 miliarde dolari. daca doriti sa va implicati mai mult, va dau un singur sfat. cel mai real si corect material despre fundatia gojdu si tot ceea ce s-a intamplat in decursul timpului si pana in prezent, le puteti obtine de la mitropolia ardealului, mai precis de la institutul teologic din sbiu, unde exista persoane implicate in acesta "lupta" de redobandire. va urez succes. P.S.: am rugamintea de a nu-mi raspunde acestui comentariu. va multumesc. | |
| = ohhh:( imi pare rau | Lory Cristea [16.Jul.06 15:28] |
| am rugamintea cand mai dai prin pagina, sa fii tzeapan pe picioare si in afirmatii, problema a capatat conotatii diferite in presa, asa ca, asta este punctul meu de vedere, asa vad eu lucrurile, iar cand vii in casa unui om(pagina lui personala), se presupune ca nu ai dreptul sa vorbesti ceea ce-ti vine fara a primi replica. Am spus-o cu toata prietenia, colega:) multumesc, am trecut de perioada iluziilor:), acum doar experimentez, e voie? | |
| = sustinere | Gheorghe Florescu [16.Jul.06 20:32] |
| Cred ca domnului Basescu nu-i va pasa. Cine a fost acest Gojdu? va zice dumnealui. Apreciez curajul tau si te sustin. | |
| = Din prea mult idealism... | Eugen Galateanu [16.Jul.06 22:07] |
| Scumpă domnișoară, sunteți o idealistă pentru vremurile acestea. Înainte să continui ar trebui să vă spun că dacă doriți să studiați în străinătate, aveți cele mai mari șanse dacă apelați la o bursă în afară- și chiar și la Universitatea Europei Centrale (sper să nu greșesc titlul) deschisă la Budapesta- decât dacă apelați la o fundație românească. Într-o astfel de fundație românească întâi trebuie să mănânce o pâine albă cei din consiliul de conducere- apoi copiii lor și rudele și cei aserviți- este un întreg sistem feudal clientelar și bine înrădăcinat chiar și la cele mai înalte nivele. Deci, dacă prin absurd ar ajunge acea fundație la România îi vom vedea pe juniorii Boc, Marinescu, etc., etc. care vor studia în străinătate, ani și ani până ce dvs. veți fi bătrână. Dacă vor fi întrebați vreodată de cineva ce și cum vor răspunde așa cum au răspuns cei doi corifei ai ardelenismului, și în principal dl.Ciorbea "da' copilu' meu de ce să nu profite ?". Cât despre fundație sunt convins că aici sunt niște manipulări politice mari cât 2 submarine sovietice puse cap la cap. A reînvia morții de la 1917 e la fel de greu ca și a descoperi Atlantida pe pământul patriei noastre. Probabil că de la stingerea fundației au apărut 11 tratate care anulează reciproc datoriile, imperiul Austro-Ungar pe vremea căruia funcționa fundația nu mai există de mult și cred că este extrem de greu să convingi un stat (fie el și cel maghiar, numai noi am avut bucuria asta cu corifeul nr. 2-Mircea Ciumara) să accepte datoriile unui stat defunct. | |
| = Pssss... | Eugen Galateanu [16.Jul.06 22:16] |
| Există o neclaritate în formularea dvs. "in 1996 a fost reînființată la Sibiu, Fundația Gojdu. Din acel moment autoritațile ungare au revendicat uriașa sumă de bani care era a tinerilor studioși, dar săraci, din România.". Așa ceva, cum a spus și olteanu' despre girafă nu există- sau autoritățile ungare au banii și atunci i-au folosit de mult-sau nu au acești bani și înseamnă că este o eroare. Dacă eu aș avea ca autoritate maghiară acești bani și mi-aș aminti de "ajutorul" frățesc dat de armata română în 1956, 1944, etc. atunci mai degrabă aș muri pe bani. | |
| = . | Lory Cristea [17.Jul.06 06:45] |
| Stimate domn Gălățeanu.... să dea naiba de nu te pricepi ca Ceaușescu în orice! cum e vorba de ceva privind România sau statul român, hop! aici nu-nțeleg, ce vrei și nici nu-mi bat capul. De când te cunosc ai vorbit aiurea. Cu scuze si nu prea | |