| = bravo, andreea ! | Dan Carlea [12.Jul.06 23:53] |
| nu imi vine sa cred ca e tot Andreea care a mai ajuns si pe la "atelier" ! Iata ce inceput : "Te privesc așa cum ești, transcendental , în lumini complementare" autoarea a avut intuitia ca in complementaritate este un posibil drum spre transcendenta "Congestionat într-un bob de lumină, pășești fără să calci, iarba cu gânduri." imagine foarte izbutita, ce nu mai necesita comentarii cred eu "Și râd deși mă tentează, teoretic vorbind, reculul dispariției Impuls simțit în inimă." iata, disparitia prezentata ca foc de arma, poate de tun, recul cunoscut de toata lumea, dar prezentat frumos iar finalul este si incoronarea poemului : "Latent, lasciv te întinzi din nou în mintea mea... La noapte o luăm de la început, o să fim împreună..." | |
| = la noapte, daca adormi, ce ne facem? :) | marius cormos [13.Jul.06 05:53] |
| da, foarte bine spus. dar am si eu (ca de obicei) nelamuriri.. m-i se pare mie sau tu chiar ascunzi cuvinte dupa cuvinte, sau de ce nu, nume proprii dupa cuvinte? Apusul, miezul noptii, rasaritul, sunt cumva toate una si aceeasi persoana? :)) ca sa te inteleg pe tine, trebuie sa iti citesc si gandurile nu numai poeziile... daca e asa cum cred eu, laudat fie favoritul ta, si ala care iti e tie, mai simpatic. ;) | |
| = multumiri si explicatii | Șarba Andreea [13.Jul.06 08:13] |
| Ei, Dane, Andreea aceea s-a cam saturat de atelier. Stii cum: cand primesti o palma peste fata, te trezeste durerea... (m-am hotarat acum sa dau ce am mai bun) Marius, Marius :) tu ca de obicei :)) Apusul, miezul noptii, rasaritul, sunt doar secvente din acelasi vis (am fragmentat visul, daca vrei, hai sa le zicem episoade), deci toate sunt un vis si visul e in toate... | |
| = transcedentala trecere... | Șarba Andreea [13.Jul.06 14:53] |
| Multumesc mult de trecere, tavy. Ma bucura faptul ca evolutia mea va multumeste, asta inseamna ca am progresat in bine:) Aflata in afara limitelor cunoasterii experimentale... incep sa aflu mai multe decat mi-as fi imaginat:) | |