Comentariile membrilor:

 =  "cu cat beam cu atat ne uscam"
Monica Manolachi
[30.Jun.06 14:16]
Of, Doamne, cum se mai masacrează identitățile astea mustăcioase! Ce baftă că mai există și câini, și mlaștini, și instrumente de tortură, pardon de măsură, și bărci de salvamar (una-două doar pentru unii). Ceva lipsește ca să fie fierbinte. E un typo acolo. Dacă n-ar fi atitudinea robespierreană, mi-ar plăcea și mai mult !

 =  ionuț,
ioan peia
[30.Jun.06 14:37]
cred că te minunezi și tu de ce noroc a dat peste tine! roagă-te lui morfeu să mai țină, să vezi care-i continuarea!

 =  ionuț,
ioan peia
[30.Jun.06 14:39]
cred că te minunezi și tu de ce noroc a dat peste tine! roagă-te lui morfeu să mai țină, să vezi care-i continuarea!

 =  despre ionut si cainele lui grigore
ioana barac grigore
[30.Jun.06 16:39]
monica, ioan
v-as fi raspuns pe rand, pentru ca mi-as fi dorit sa fie mai vizibila poezia asta. incerc ceva si nu reusesc. ma bucur ca am reusit sa va scot putin din ale voastre si sa va aduc aici si, poate, voi, la randul vostru, sa mai aduceti alti cititori.
monica, va trebui sa fii ceva mai explicita, cel putin cu zona introductiva a comului. ma bucur ca esti aici.
ioan, eu iti multumesc ca ai citit chiar daca nu mie imi lasi comm si nu are legatura neam cu poemul

 =  Are! Daca are, are! :)
Atropa Belladona
[30.Jun.06 17:28]
Are consistenta! Pai, cum sa nu, daca fura necesare atatea mecanisme de masurare!:)Intrebarea care se pune: Ionut, sau textul Ioanei?! Sau...si, si?! Doar mie imi lipseste mecanismul cu care s-ar putea face o critica obiectiva acestui text!

Semn ca am citit si mi-a placut! De ce? De aia! Sa ma contrazica cineva! :)

 =  gata
ioan peia
[30.Jun.06 17:39]
nu, pe atropa nu, niciodată! ea este noncontradicția în carne și oase. atunci și mie-mi place, textul! gata. rămâne de văzut care-i autorele...

 =  grigore sunt eu
Ioan Albu
[30.Jun.06 18:13]
poemul este o foarte interesantă plasare în universul poetic al lui ionuț mustață, de fapt este o metabolizare a universului respectiv în care intră și creatorul lui. în acest univers mustață are funcția de însoțitor, el este cel care îl duce de mână pe cititor. iar când cititorul se numește grigore și se asumă ca grigore, se petrece un fenomen foarte interesant de trecere through the looking glass. elementul mediator este câinele, acestă variabilă poetică ce poate lua atât valoarea grigore cât și valoarea ionuț. textul are o semiotică complexă, jalonată tridimensional de coordonatele spațiului, timpului și presiunii - e aici o obsesie pentru măsură, pentru trecere, pentru iremediabil - și o dinamică de la preagol (secetă, arșită) la preaplin (inundașie, pototp). mă opresc aici, nu înainte de a spune că mi se pare un text bun. oniricul haotic, aproape coșmaresc, din partea a doua, punctat de cele două KO-uri este partea cea mai realizată.

 =  from Grigore
Ionut Mustata
[30.Jun.06 19:41]
as vrea sa reactionez cumva, dar ioan a reactionat deja. si apoi si celalalt ioan. apoi a venit si ultimul ioan care a devenit usor usor ionut si a zis "wow". desi e numele lui undeva pe acolo imi asum parerea ca acest poem se sustine absolut singur, fara ca accidentalul univers poetic al lui ionut mustata sa fi existat vreodata. de fapt el asa mi-a zis

 =  Revin cu reactia:
Ionut Mustata
[30.Jun.06 20:01]
Sper ca-ti dai seama, ca aici in lumea reala, te-a comentat un caine, cainele Grigore... ham ham.

P.s.:imagistic> super negativ: copilasul naste mama...

 =  oscilant / asincron
Iulian Poetrycă
[30.Jun.06 20:18]
intr-adevar nu neaparat despre ionut si grigore`s world este vorba aici, ci despre fantazarea ioanei in legatura cu acestea, din perspectiva unei atitudini mamoase. insa ioana nu se poate abtine a ceda nici tentatiei obiectivizante (titlurile partilor poeziei sugereaza interiorul unei masini, replica la semafoarele pe langa care isi face veacul grigore) de aici o anumita inconsecventa, datorita careia subiectivismul ei nu m-a prea prins. probabil daca ar mai fi fost lucrat, s-ar fi reusit sincronizarea mecanismului, nu zic nu. ce m-a mai deranjat a fost finalul, "ionut cainele meu credincios / de oarba gestanta" - "gestanta" e prea hardcore, nu`s cum sa zic, aproape paunescian.

 =  ia uite, pana m-am cacait cu comentariul...
Iulian Poetrycă
[30.Jun.06 20:22]
...mi-a luat-o inainte ionut, care a sutit o parte din caimac :)

 =  ce de mai poezie
Ionut Caragea
[09.Mar.07 16:55]
sau alta varianta

ioana barac este lupoaica cu pui a poeziei romanesti
sub care suge tata ionut
inca unul dintre orfanii agonici
care va ajunge poet
in cutia cu chibrituri
care va da foc la stele

 =  ba dimpotriva, ioane
Mihai Iordan
[01.Jul.06 13:45]
Ba dimpotriva, Ioane, Grigore sunt eu. Ma cunosc destul de bine sa afirm asta. Grigore esti si tu. Soarele de pe cer e Grigore. Pamantul pe care calci e Grigore. Aerul pe care-l respiri e Grigore. Lumea intreaga e Grigore.



 =  dintr-un foc
ioana barac grigore
[03.Jul.06 00:34]
va multumesc pentru ca ati citit, pentru opinii, in premiera pentru unii dintre voi. va mai astept. voi tine seama de propuneri si merg sa va citesc si eu. la schimb :)

 =  Citire
Ovidiu Baron
[05.Jul.06 09:34]
Un poem care incepe cu o falsa definitie: "ionut este cainele meu de oarba", continua cu un itinerariu ("o dara trasata") si se sfarseste intr-un vis. Prin alternarea de planuri vis-realitate si intercalarea elementului ludic se realizeaza de fapt o lectura a sinelui si o evadare din obisnuit. Unitatile de masura sunt, cred, folosite in mod justificat. Finalul pare un soi de apocalipsa mimata in tonalitate ironica, nu e rau deloc. E nevoie de corectura, de exemplu "intr-un singur un vis" este probabil "intr-un singur vis", iar "lumea intraga" este "lumea intreaga". Asta doar asa, ca sa fiu rau...


 =  ovidiu baron
ioana barac grigore
[05.Jul.06 17:33]
m-am simtit bine. da. am facut si modificarile (asta doar asa, ca sa fiu perfecta...), am tras si o fuga pe la tine, ca sa ramanem in echilibru si urmeaza sa te intreb daca vei vrea sa comentez pe ici pe colo. te avertizez ca am tendinta sa observ mai repede paiul din ochi decat calitatea rimelului... oricum parerea buna pe care o au scriitorii despre ei si opera lor poate fi schimbata doar cu mare greutate. :) am vrut sa stii asta, pentru ca am observat din ce scrii si comentezi ca ai maturitate, stiinta, generozitate si ingaduinta, asa ca poti hotari cu certitudine ce doresti.

 =  Ca bine zici!
Ovidiu Baron
[05.Jul.06 18:42]
Ca bine mai zici Domnia-Ta despre maturitate si toate cele, ma simt magulit, dar incerc sa ma stapanesc tocmai ca sa nu-mi pierd prea mult din puterea judecatii. Multumesc ca ai citit ceva din ce am scris, daca vrei sa comentezi taie in carne vie, ca sa ma exprim "plastic". Cred ca putem trage toti foloase de pe urma acestui atelier si pentru asta trebuie sa cerem si sa oferim o privire cat mai critica...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !