| = Ted | Rusu Cristina [28.Jun.06 09:15] |
| Mi-a placut poemul tau. are un ritm bun. imaginea lumii care trece mereu de la o ipostaza la alta. dintr-o stare in alta. am retinut "ne-am tavalit intre cuvinte cu maini cu fete de miner", observ marea ta pasiune pentru scris. cu drag | |
| = Cristina | Vasile Munteanu [28.Jun.06 10:01] |
| dacă ai observat pasiunea mea pentru scris, e bine; încă o mai caut :); mulțumesc, din nou, pentru lectură și pentru semn. asemenea, | |
| = ne-am tăvălit între cuvinte cu mâini cu fețe de miner | stefan ciobanu [28.Jun.06 10:21] |
| 'veți întreba: de ce urâtă… faceți ca mine veți vedea că orice sfântă își dorește s-o mântuiască cineva' poemul are o tentă ironică(sau să zic nuanță) ascunse într-o rimă care dă o melodicitate aparte poemului. numai bine. | |
| = Ștefan | Vasile Munteanu [28.Jun.06 11:05] |
| mulțumesc pentru răgazul acordat. Cu respect, | |
| = prin geam si geamat | noemi kronstadt [28.Jun.06 13:02] |
| continua sa ma incante si sonoritatea sincopata, si tonul amar acrisor, cu incruntarile neduse pana la capat, si concentrarea intr-o singura imagine a unui intreg caravanserai de stari si costume de scena, si incrancenata, aparent, detasare de propria scriitura, de parca scrisul ar fi , mai degraba, o smulgere, nu o cadere libera in sine excelenta ideea nevoii de mantuire a sfintilor, se pare ca ai intuit ca unii au fost canonizati clandestin,desi cu tot ighemoniconul | |
| = Echilibru tensionat | Adrian Suciu [28.Jun.06 17:38] |
| Un poem in care incrincenarea si jemenfisimul stau intr-un echilibru tensionat. Puternic si proaspat, cu multa naturalete, chiar daca am senzatia unor excese de limbaj nejustificate estetic. | |
| = demodat | emilian valeriu pal [28.Jun.06 18:09] |
| "sa spun prin muget ca exist..." Strofa a doua mi se pare cea mai puternica, sustine tot poemul. Trebuie sa recunosc faptul ca nu prea sint obisnuit cu stilul acesta de versificatie care, insa, se muleaza perfect cu starea pe care o transmite. A trebuit sa citesc textul de cel putin cinci ori ca sa ma obisnuiesc cu ruperile de ritm si, intr-un final, a inceput sa-mi placa muzicalitatea oarecum bizara a poemului. Mi-a placut, mai pe scurt. Emil | |
| = Noemi, Adrian, Emilian | Vasile Munteanu [29.Jun.06 10:22] |
| Noemi: dacă acest "continuă" este valabil, îîți mulșumesc pentru că, în cele din urmă, te-ai hotărât să îmi lași un semn :). Adrian: poate nu sunt "nejustificate", poate că nu pot fi "asimilate" la o primă letură; oricum, mulțumesc mult pentru lectură și pentru semn. Emilian: cred că ești foarte aproape de "cheia" lecturării :); ce n-am înțeles: ce anume este "demodat"? și, dacă da, de ce? | |
| = re | emilian valeriu pal [29.Jun.06 10:37] |
| Mi-a placut mult "teii sint demodati nu-i mai descriu". Poate titlul commului nu a fost prea inspirat, pur si simplu vioam sa dau o forma amarului adunat in versul acesta. Numai bine, Emil | |
| = Emilian | Vasile Munteanu [29.Jun.06 10:53] |
| mă iartă, SNC-ul meu (sisitemul nervos central) este supraexcitat în această dimineață. Cu prețuire, | |
| = Carte | mariana fulger [29.Jun.06 20:40] |
| îmi înfloresc în suflet teii sunt demodați nu-i mai descriu sunt și-eu miistul oarecare pișând capacul la sicriu Aici ai cuprins esența. Ai fost și rămâi cel mai bun. O seară fericită. | |