| = "cuminteniul pamantului" | Pașa Gheorghe [24.Jun.06 10:36] |
| = Induiosator textul acesta. Dincolo de factura discursiva, de ironie, spirit parodic, este relevata o tristete ingenua. Chiar daca stilul si subiectul sunt diferite, in structura "profunda" a textului gasesc unele similitudini cu "Cantecul catelei" de Esenin. Imi place ca ai renuntat la unele versuri in plus, fatza de varianta postata initial. Finalul e bine realizat. | |
| = sturionii se intorc | ioana barac grigore [24.Jun.06 11:58] |
| am renuntat la mult, am mai introdus... am senzatia ca nu ma voi opri aici. il mai observase cineva pe esenin. ador sturionii si efortul lor de a intra la stramtoare pentru a se raci. multumesc, pasa. | |
| = O stea rogVAiv | adrian grauenfels [24.Jun.06 13:50] |
| Mai induiosatoare decat intreaga Cale Lactee, Ofelia ta este mai curand Hamlet...fara de mama, fara de actori, fara de fantoma... Trist si singur, usor patat si un pic nufar, printul, baltind, iubind, murind ca un caine, care aude sau nu mai aude-cui ii pasa, daca vinu-i bun (?):)- inainte si dupa-"nenascutii caini, pe nenascutii oameni latrandu-i"- este, rog sa-mi fie repetitia iertata: INDUIOSATOR. Mai Ioana, De multe ori stau si ma intreb, de unde curajul si forta TA de a ironiza singurele lucruri care, daca ar exista, nu ar trebui ironizate: dragostea-platonica, neo sau post platonica si moartea (?) :) Dar pentru ca dragostea cu 2 de II nu (mai)exista, de la dna Eva pornire, incepand istoria spiralata a iluziei se desfasoara in cercul repertoarelor: A iubeste pe B, B pe C...si de aici, tot felul de valuri, de plute si de sturioni in calduri... deci, cum spuneam pentru ca IIubire nu e ci doar pare a fi si pentru ca moarte nu e ci doar pare a nu fi este indicat sa le privim atent prin lupa tulbure a nemuririi, pe care o limpezeste o stare de gratie ca cea traita de tine cand ai scris acest poem. Sa fie inecarea-verticala aceea nunta cu sinele, sa fie metafora "puiului de catea orb-patat" cea mai frumosa metafora a omului contemporan, sa fie finalul poezie tale mai limede decat Ozana, cea frumos curgatoare si mai dostoievskian decat pare? Nu stiu. Stiu doar ca mi-ai amintit ca nu e totul pierdut, atata timp cat mai avem puterea sa ne agatam de firul unei salcii plangatoare. (Nota : Rameau modest curier) | |
| = zburdalniciile pamantului | felix nicolau [24.Jun.06 13:51] |
| ioana, fain brancusiul tau transpozat. felicitari pt aparitia in triplet de pe litere net | |
| = adrian, felix | ioana barac grigore [24.Jun.06 14:43] |
| adrian, modest curier, astept destinatarul sa faca oficiile de ungere. poemul asta chiar nu are vreo vina, nu-i asa, C? m-a parasit brusc starea de gratie. va trebui sa scriu altul... felix, multumesc pentru ambele felicitari (cu atat mai mult azi, cand simt cum ma gadila securea pe la grumaz...). | |
| + Induiosatoare | carmen mihaela visalon [24.Jun.06 17:01] |
| Stimata doamna Ioana Barac Grigore, In primul rand, trebuie sa-i multumesc domnului Adrian Grauenfels, de doua ori. O data pentru serviciu de porumbei si o data pentru ca este un adevarat prieten. In al doilea rand trebuie sa-i multumesc domnului Dan Carlea, pentru ca m-a scos din amortire. In al treilea dar nu in ultimul rand, trebuie sa va multumesc dumnevoastra pentru poezia de astazi. Nu este frumoasa, este minunata. Si de o sa mai scrieti cateva o sa ma inverzesc de invidie. Daca bratul stang-asociat de alchimisti trecutului, curge a moarte, celelate curg a nufar. Si daca tot suntem in Delta, va intreb asa ca de la pescar la pescar: Ce puneti in undita aia de moimiti starea de gratie? O bucata de suflet sau doua? | |
| = momeala pentru sturioni | ioana barac grigore [24.Jun.06 17:13] |
| ma bucur ca ai iesit, carmen. fireste ca ti-am simtit lipsa. incepusem sa nu mai cred in echilibru. de cate ori scoteam ceva nu mai reuseam sa pun nimic back, chiar daca planeta continua sa se invarta cu mine. acum e mai bine... tot. de fiecare data. cu el la gura. si mereu inghit nada. azi am aflat de la un localnic ca sturionii ai spinarile cartilaginoase. am vrut sa stii si tu asta. | |
| = erata | ioana barac grigore [24.Jun.06 17:20] |
| au spinarile | |
| = sturioni in calduri sau poetul ca personaj logoreic | bazil rotaru [24.Jun.06 18:04] |
| parafrazand pe Vlad Enachescu, comentand un meci cu Steaua (care pierdea de-a-mboulea undeva prin Anglia), daca mai vad un meci ca asta ma las de meserie!"; asa-i si cu sturionii in calduri! (sau cum or mai fi ei! hahaha, basescian!) imi place sa glosez in ultima vreme asa ca am sa comentez acest text en raccourci adica am sa comentez ce-a mai proasta sau, ma rog, mediocra carte a adolescentei mele, Ileana Vulpescu Arta conversatiei (CR, 1980, editia pe care o am eu, din pacate). nimeni nu stie daca este bine sa te transformi intr-un Bratescu-Voinesti si sa faci demersuri la parlament ca e nasol cu ecologia! personal mi se pare la fel de stupid sa te omori pentru un nas grecesc sau pentru un pescuit cu undita (adica ecologic, noooo?) undeee aaam ramas... (vorba lui Ionesco!) aha! dar aici e vorba de o conversatie cam ceea ce facea Bratescu-Voinesti acuma 70 de ani pe la guvern dar sa revenim la Ileana Vulpescu: din batrani se stie ca (!!!) ca autoarea converseaza. crede ca asa cum exista o facultate a limbajului exista si una a literaturii ( sigur exista!); unde? cu siguranta, in om! In Arta conversatiei conversatia este "ceea ce vorba reuseste sa dea din mintea si sufletul unui om" spune un personaj si, in felul acesta, conversatiile Sanzienei Hangan, eroina romanului, ne sunt propuse ca experiente exemplare. Diversii ei colocutori termina invariabil prin a-i recunoaste calitatile superlative ( ea este printre altele, si cea mai decenta gravida" atunci cand e cazul), e plina de mici proteste civice si ecologice, spre o crestere sanatoasa (nu mai citez din ambele surse ca afectez mediocritatea ori credibilitatea stelutei). cam de la acest nivel textele (textul fractionat)de mai sus se construieste ca un comeraj si vocea epica a Ioanei Barac emite cu multa pedanterie sfaturi cum ca sturionul moare din cauze cat se poate de umane; normal! calitatile superlative sunt si la Sanziana "Ma iubiti pentru ca sunt printre putinii oameni destepti, capabili si cinstiti din jurul dumneavoastra, care intamplator, este si femeie si va si place." de aceea personajul, actantul de acest tip, spune de toate si inca vreo cateva lucruri pe deasupra. hihihi... la un momenta dat doctorita Hangan isi intreaba interlocutorul "In mine ce citesti dincolo de vorbe?" raspundem, dincolo de o deontologie extinsa, nu doar medicala, dincolo de vorbele aliniate cu pixeli (s-o fi nascut oare Breban si Robbe-Grillet?), dincolo de parada nonconformista, tra-la-la-la, bla-bla-bla, dincolo de toate acestea se citeste Bratescu-Voinesti, Teodoreanu si alti Ibraileni in haine oarecum "populare", de dj spirituali si psihopompi. si "plang Sanziano, de ud perina mama..." Bravo Ioana, nimic sa nu treaca pe lanaga tine fara sa-ti otraveasca sagetile! | |
| = caldura mare | ioana barac grigore [24.Jun.06 20:42] |
| bazil, tare as vrea sa stiu cum e cu racursiul asta al tau. deci, e proasta poezia pentru ca sunt sturionii in calduri...?! sau ca este simpatica sanzaiana? :) va trebui sa ma lamuresti... tu ce mai faci? | |
| = bai | bazil rotaru [28.Jul.06 22:50] |
| porzie e o calamitate | |