| = mișto oricum... ești probaqbil printre puținii oameni care conștientizează aceas | Farkas Andrea Eliza [03.Jun.06 09:27] |
| mdea... cam așa e în principiu însă se gândește-te cineva cât de mult poate plăcea singurătatea cuiva, cât de singuratică s-a învățat lumea poate pentru că noi am invățat-o așa? E un oarecare ideal ideea ta și bineînțeles nu e de lepădat dar dacă vine cineva la tine reacționezi în principiu cam la fel.. deși poate u nu vrei asta dar asta ar fi prima ta reacție! | |
| = Alta umila opinie | Viorel Frunza [05.Jun.06 01:05] |
| Ce ar fi daca Ai transpune toate aceste sesizari referitoare la relatia de singuratate cu cei de langa tine chiar daca iti sunt sau nu total straini, cu singuratatea ta fata de sacru percep in acest text lipsa sacrului altfel spus nu simt divinul, simt in cel mai bun caz un orgoliu ranit o lupta de afirmare a imagini proprii intr-o societate,... muzica e data tare, forma de rupere de acel zgomot constant de ceva,... desigur ca e o rupere divina daca vorbim de muzica lui Vivaldi, dar nu o rupere ci o erupere in cazul in care vorbim de Gutza,... Dupa mine singuratatea este cel mai de pret cado pe care divinul ni la lasat este cadoul de care ne batem cel mai adesea joc Revino-ti omule la realitatea metafizica, rupete omule cumva de pleava, nu mai fi infantil! in incheiere precizez ca acest text este asemeni unui puroi, adika sistemul tau intern la izolat si a gasit se pare si metoda de a o expulza Pentru fericirea ta pot spune ca esti o fiinta care mai poate avea acces la adevarata cunoastere Cu stima si consideratiune Viorel frunza | |