| = de recitat cu ochii inchisi | Iakab Cornelia Claudia [30.May.09 13:25] |
| ea vede cum ar trebui să îi zâmbească și își mușcă buzele să nu zboare scuze ca am rupt din context, dar mi-a fost asa de cunoscut sentimentul incat am vrut sa pun punctul pe i. raiul descris e mininat, puternic,dar.. când mâinile i se opresc din crescut are impresia că nu poate îmbrățișa mai mult și își spune că nu are rost să pună ulei pe balamaua aia de la ușă care scârțâie rău de tot de două vieți ...si melancolia si... | |
| = O poezie scrisă din ochi | Călin Sămărghițan [30.May.09 17:54] |
| N-am prea citit până acum la Ștefan Ciobanu poezie de atmosferă. Aici avem așa ceva. Probabil totul începe cu imaginea nopții suptă în stilou, odată cu pătrunderea în universul cotidian al scărilor, mersului, respiratului etc. până la expandarea pielii spre marginile lumii. El, ea... și o stare de necesitate pentru care trebuie să-ți muști buzele. Ideea cu mâinile care tot cresc, parcă tot la Ștefan Ciobanu am întâlnit-o mai de mult, deci se prea poate să-i fie acestuia un fel de motiv. Imaginea finală cu ușa scârțâind de două vieți sună a pustiu. | |
| = acum raspund | ștefan ciobanu [30.May.09 21:39] |
| cornelia, punctul pe i ma preocupa si pe mine. si daca sentimentul iti este cunpscut, cu atat mai bine. incantat de trecere calin, asta am intentionat. o schimbare de atmosfera in poezie. iar crescutul mainilor pot spune ca este o imagine care ma 'preocupa'. multumesc de insemnare seara buna | |