| = e funny | Alberto M. Popesco [23.May.09 15:16] |
| de când trag polițiștii în hulubei? poate doar în poeme. chestia cu liniștea din inimă e destul de ”suspect” de banală; chiar îmi vine o replică de la jocul meu de strategie favorit: ”... și frică își face casă în inimile lor.” amical | |
| = fiori romantici și suprarealiști | Tudor Negoescu [23.May.09 15:33] |
| ideea poemului e foarte generoasă, nutrindu-se dintr-o realitate bîntuită de fiori romantici, dar și suprarealiști (''un soldat cu rănile în lesă''?). nu știu dacă e prea corectă formularea ''se va aude''. mai verifică și tu, te rog. oricum, cred că textul e bine încadrat la rubrica ''poezii de dragoste''... | |
| + Trecerea iubirii prin pustiu | George Pașa [23.May.09 15:47] |
| Aș spune că e o bună corespondență între stări, cadru, atunci și acum, cu o autoanaliză convergentă unui exterior suspect de indiferent la tribulațiile unui suflet. O eliberare aproape deplină de bijuterii stilistice, totuși lirismul subzistă în acele modulații sufletești, ascunse în urme/ semne/ premoniții. Semnificații cu totul noi transpar din versurile: "iar lumea își va spune că un polițist a tras în porumbei și va crede senin că se face dimineață" Ultima strofă conține "epicentrul" mesajului, chiar dacă se află la o margine a închipuirii. Amintește cumva de blagianul: "altceva nimic, nimic, nimic..." Există o eroare în versul "se va aude un foc de armă" (probabil s-a dorit, mai întâi, utilizarea prezentului). | |
| = Alberto, Tudor Negoescu | silvia caloianu [23.May.09 16:01] |
| Alberto, fac uz de mai multe cuvinte banale, aici, dar citeste-le si tu mai in sintagme, cumva, mai in context... As zice ca e in plus ultima strofa, dar prea imi pare suspecta linistea din inima! Hai ca mai vad ce fac. Tudor, multumesc, modific: nu ma prea tenteaza licentele poetice :) | |
| = George Pașa, | silvia caloianu [23.May.09 16:14] |
| nu văzusem comentariul tău. sunt surprinsă. ma bucur ca "te-a atins". | |
| = "un polițist a tras în porumbei"... | ioana matei [23.May.09 16:40] |
| "ce liniște" "în inimă" si cate intelegeri in ochiul Poeziei venind venind venind aici parca starile se desfasoara in vizibil! poate de aceea absenta reflectarii unei angoase existentiale in inima...cititorului... | |
| = era mai amuzant... | motorga alin [23.May.09 17:29] |
| ... ca politistul sa ia la tinta niste ciori din alea imbracate in frac negru,gatite pentru o nunta p camp cu gratare in fatza... sperietorii d ciori.:))))porumbeii nu sunt vinovati! | |
| = Aici | Alexandru Mărchidan [23.May.09 17:33] |
| expresia "liniște în inimă" nu sună banal, iar asta datorită adjectivului "suspectă". E un text care stă în picioare. | |
| = & | Marina Nicolaev [23.May.09 20:16] |
| Există un crescendo emoțional în text: "un soldat/cu rănile în lesă" o metaforă originală ce imprimă un vernisaj al sufletului într-o atmosferă aparte. O altă axă de forță este: "va răbufni un foc de armă/iar lumea își va spune/că un polițist a tras în porumbei/și va crede/senin/că se face dimineață." Ceea ce nu pare a fi legat de tridimensionalitatea poemului (coordonate: inimă, el,soldat-autoritate) este expresia: "aș paria că peste puțin" (părerea mea? aș renunța...) | |
| = ... | GHERMAN ADRIAN [24.May.09 00:30] |
| "iar lumea își va spune că un polițist a tras în porumbei" își si că impovareaza chiar trimite spre forumulari specifice noviciatului. Fara acestea suna greoi. La fel cu "și doar" | |
| = tuturor comentatorilor | silvia caloianu [24.May.09 07:49] |
| Ioana, "angoasa existentiala"? prea complicat... Motorga, ce te face sa crezi ca am vrut sa par amuzanta? Noi avem in centrul Chisinaului stoluri de ciori, iar porumbeii pot fi numarati. In alte orase din lume e invers, iar in acesta din text nici macar nu am vazut ciori, cu toate ca nu as crede ca in caz contrar mi-ar fi suras ideea. Alexandru, asta cred si eu, ca... Marina, sintagma "as paria" am adaugat-o dupa ce am scris cea de a doua strofa (care era ultima), imediat: pentru ca textul mi-a parut mult prea... si inclinand, cumva, spre cele bacoviene. Prima si ultima strofa mi-au venit in gand, intr-o liniste definitiva, bizara, chiar, inainte de prima cafea, in timp ce eram cu ochii in tavan si vorbeam cu... spiritele :) Soldatul acela, purtandu-si propriile sale rani in lesa... ar putea umple lumea cu ele, intr-o zi, eliberandu-le, sau... le-ar putea impusca. Cine stie cand si daca se va simti despovarat? As fi vrut sa pot picta... Adrian, cred ca am inteles, totusi, ce vrei sa spui, dar... Multumesc, tuturor, de impresii, de pareri, de timpul vostru, aici. | |
| = poc! poc! poc!... | ioana matei [24.May.09 22:54] |
| ai dreptate! e simplu!... | |