= Versul | ciutura carmen luminita [12.Apr.09 21:54] |
..."poate că el nu va ști niciodată cum vrei tu să-mi tai icoana până la oase...."îmi dă o imagine a suferinței pentru o anume înstrăinare ce ar putea disloca sentimente, sau mai mult, este puternic , este impunător prin conștientizarea stării. cu simpatie, L | |
= Re. Ciutura Carmen Luminita | Ioana Geier [12.Apr.09 23:27] |
Este starea pe care am vrut, de fapt, sa o transmit si ma bucur sa constat ca mi-a reusit... Iti multumesc si sper sa ne mai vedem. JO | |
= ioana pater | Nache Mamier Angela [12.Apr.09 23:54] |
finalul mi se pare foarte cifrat ,deci poate ma ajuti un pic(ultimele 3 rânduri) în rest gasesc urmele nostalgice ale unui ritual solemn,Tatal(un tata e mereu Ceresc...) protector si solid ca o stânca ,purtând solia sângelui, a unui trib pentru care inima lui calda a asigurat prezentul( si nostalgiile viitoare când seninatatea a disparut "icoana e taiata pâna la oase" ) | |
= Re. Angela Nache Mamier | Ioana Geier [13.Apr.09 01:11] |
Ari(sau Ferman din "Sentinta lui Ferman")este un intelectual din Orient, modern in trairile lui. Ce poate fi mai propice decat o tara neutra pentru a-ti incerca limitele?! Sper ca am deschis o fereastra pentru a putea da spatiu interpretarilor, chiar si celor trei versuri de final. Cu simpatie, Ioana | |
= ioana ari | Nache Mamier Angela [13.Apr.09 09:44] |
merci ioana am înteles acum ceva mai bine | |