| = Recitesc pagina si constat: nimic! | Mihail Bocancea [30.Mar.09 15:22] |
| Cred ca Nichita(dac-o fi si STANESCU") merita ceva mai mult decat "sa tragi calul de maneca"; norocul ca prin zona nu era "nimeni". | |
| = Spirite | Călin Sămărghițan [30.Mar.09 15:35] |
| Domnule Mihail, nu ”nimic”, ci ”nimeni”. Sunt convins că Nichita merită mult mai mult decât vom putea noi vreodată. La un loc. | |
| = Călin | Adriana Lisandru [30.Mar.09 16:02] |
| asta e zen. :) | |
| = Adriana, | Călin Sămărghițan [30.Mar.09 16:10] |
| știu. | |
| = Căline, | Nicolae Popa [30.Mar.09 16:27] |
| Acuma hai că am făcut-o lată! Când am deschis azi ultima dată prima pagină,primul text de sus era unul acum dispărut, despre un fel de plagiat... De mult n-am mai postat poezii aici și mi-am zis să aleg una mai scurtuță din cele împrăștiate pe ici pe colo prin computer și am și postat-o pe asta cu despre ce-i, băi, cu voi? Pe urmă am trecut liniștit la lecturarea altor poeme și am dat de acest poem al tău unde de asemenea există trageri de mânecă. Și m-a luat cu friguri! Dacă se va spune că trasul de mânecă l-am preluat de la tine, ce mă fac! Eu zic așa: Nichita să ne judece! | |
| = ce-i cu noi? | Călin Sămărghițan [30.Mar.09 16:38] |
| Dle Nicolae, ne-am scris deodată. Și mie mi-a plăcut foarte mult la poezia de dincolo. Aceleași voci, aceeași mânecă. La mine cal, la dumneavoastră copaci. Dar întrebarea cred că aceeași, și Nichita vinovatul. | |
| = poem... | ioana matei [30.Mar.09 16:49] |
| al atingerilor oarbe...din privire... | |
| = nu-i băga în seamă Căline | silviu viorel păcală [30.Mar.09 18:49] |
| ce, caii ăștia se pricep la oameni!? | |
| = Poem amuzant | Liviu-Ioan Muresan [30.Mar.09 18:58] |
| în stilul lui Nichita. E chiar un text deosebit, o lejeritate în a transmite acel umor simplu și destul de subtil, în sensul că pentru a înțelege trebuie să ai simțul umorului. Ultimul vers are dublu înțeses: se uită nimeni la mine, adică nu se uită, sau eu sînt un nimeni. Interesant. LIM. | |
| = . | Petru Teodor [30.Mar.09 20:58] |
| Domnule, calul acesta-i teribil! E de vânzare, că l-aș cam cumpăra, să-l plimb un pic printre oameni, să-l mai tragă și ei de mânecă. Așa poate ne-am da seama cât de suficienți ne suntem. Sau poate nu. De departe acest text este cea mai șăgalnică amintire a lui Nichita! cu respect (și cu zâmbet), pt. | |
| = părere | Liviu Nanu [30.Mar.09 21:13] |
| Mi-a plăcut. Aștept să te ascult și recitând-o. Și da, pare zen. Poate datorită sublimării... | |
| = câteva lucruri foarte importante despre cal | Călin Sămărghițan [31.Mar.09 01:18] |
| Povestea mea cu un cal v-a plăcut. Știți că asta înseamnă tot, nu? Ioana vede, ca întotdeauna. Silviu Viorel mă încurajează, s-ar fi putut ca acel cal să mă bage în depresie. Liviu-Ioan dovedește că are acel simț al umorului care ne definește, sau ar trebui să ne definească măcar, ca ființe umane. Petru Teodor, calul nu e de vânzare, e gratis. Și te bizuie. Liviu, scot pălăria. O să mă auzi și citind-o. | |
| = semn din... nord! | Petruț Pârvescu [31.Mar.09 10:43] |
| Calin, interesante aceste sarje de cavaleristi ai condeiului (ma refer la tine si la Nicolae. va citesc cu placere si va doresc succes! cu prietenie, | |
| = mai de la sud | Călin Sămărghițan [01.Apr.09 00:54] |
| Pentruț, a fost o frumoasă întâmplare să mă întâlnesc cu dl Nicolae pe același palier. Și, desigur, mă simt foarte încântat și mângâiat în orgoliu cu acele "șarje de cavalerist". | |
| = de 1 aprilie | Virginia Popescu [01.Apr.09 15:30] |
| Dacă ar fi fost cu adevărat măiastru, calul i-ar fi spus așa:" Iha, Iha, știi ceva Căline? Hai să paștem amândoi stelele de pe cer!..." | |
| = Calul care mă paște | Călin Sămărghițan [02.Apr.09 11:14] |
| Virginia, ăla ar fi fost calul metafizic. Ãsta al meu a fost calul care mă paște. | |
| = * | George Pașa [04.Apr.09 19:20] |
| Călin, cred că Nichita ne-ar fi trimis să paștem cevs mai încolo caii noștri, sau să-i potcovim, că prea îi dor copitele. Glumesc, dar mi-a plăcut textul. P.s. Am adăugat adresa mea de e-mail la biografie. | |
| = Mai la vale | Călin Sămărghițan [05.Apr.09 17:32] |
| George, ne-am fi dus caii de iarbă de căpăstru mai la vale. Mulțumesc. | |
| = Am citit de trei ori | Bogdan Patrulesei [06.Apr.09 15:55] |
| Am citit prima dată în pauza de masă, între două înghițituri grăbite de cafea și am zâmbit. Îmi zic: "Bună găselniță!" Am citit a doua oară în drum spre casă, după o zi de muncă, și am râs: Îmi zic: "Chiar are poantă"! Am citit a treia oară, seara, înainte de culcare, în liniște, și am plâns: Nu mi-am mai zis nimic. Tristețea "nimeni"-ului din ultimul vers era mută. Cu respect, Robert | |
| = Poezie desert | Călin Sămărghițan [07.Apr.09 07:38] |
| Bogdan, faine citirile tale. Poezia nu are, însă, prea mari pretenții, e chiar una așa de citit la o cafea, sau o poezie desert, deci nu te întrista foarte tare. Calul era chiar vesel. Ne mai citim. | |