| = E nevoie de noi și de primăvară | Maria-Gabriela Dobrescu [27.Mar.09 22:41] |
| Somnul ne este un prieten fidel. El e martorul păcatelor noastre, pe care le ascunde în vise colivii ocupând-ne nopțile. Pentru răni e suficient un pansament cu primăvară. Cu drag, Maria | |
| = ... | Silvia Bitere [28.Mar.09 07:37] |
| "rănile nu se vindecă niciodată ziua" iar noaptea sunt mai puternice, nu-i așa? Dacă nu dormi, sunt mai puternice și nu ai decât perna lângă tine. | |
| = maria,silvia | cezara răducu [28.Mar.09 07:41] |
| maria:ai dreptate. un pansament proaspăt de primăvară mi-ar fi bun. silvia:perna poate fi o rană, uneori. cu drag, rara | |
| = doar un pansament... | Cozmescu Valentin [28.Mar.09 21:32] |
| căci rana rămâne - fie noapte, fie zi, fie noi, fie primăvară. cât despre secunda nedormită a coliviei tale... sper să dea peste tine o noapte care să te facă să înțelegi lumina. cu salutări de fericire, de la o rană care și-a găsit perna. | |
| = Sa arunce cu piatra! | ciutura carmen luminita [29.Mar.09 01:15] |
| "nici in somn nu suntem liberi", dar vrem sa fim liberi?daca toate "pacatele"se nasc in intuneric".Cine nu are pacate?Cine nu are rani?sa arunce cu piatra!"niciodata ziua"nu vom fii atat de lucizi incat sa ne recunoastem "nevoia de noi....de a ne inveli mortile", o analiza pe care ne-o facem involuntar , cu totii,cu apreciere, lumiere | |
| = valentin, luminița | cezara răducu [29.Mar.09 13:06] |
| valentin:ai dreptate, cicatricile rămân, fie noapte fie zi.despre colivii, uită-te în jur. cîți au curaj să iasă și să fie liberi?eu îmi pun des întrebarea asta.. luminița:mulțumesc pentru apreciere. este un poem introspectiv,uneori nici în vis nu avem curaj să fim liberi. și atunci unde, dacă nu acolo???toți avem păcate,ai dreptate, ni le asumăm. mai departe, ce vom face cu ele...nu știu. cu drag vouă, rara | |
| = . | alexandru moga [29.Mar.09 13:22] |
| sincer iti spun :) evit sa comentez de multe ori la tine in pagina si poate ca nu fac bine dar daca mesajul tau felul tau de a spune ar contine pe langa exprimari de genul "să ne învelim morțile", "păcatele se nasc în întuneric" si elemente de realitate cred ca ar iesi niste poeme traznet ce spun traznet grozave o combinatie de metafore si realitate un discurs limpede si un stil ca al tau gata format ar fi un bilet castigator zic eu :) cu placerea lecturii | |
| = alexandru | cezara răducu [29.Mar.09 20:41] |
| mai întâi mulțumesc că te-ai oprit la mine în pagină. apoi, fără niciun fel de falsitate, îți spun că te consider un ochi avizat. și mai apoi, dar nu în ultimă instanță îți mărturisesc că absolut TOT ce scriu se datorează realității(de aici și personalele). teama de a nu cădea în stilul diaristic, visceral, sau mai știu eu cum, mă determină să folosesc stilul abstract, dacă vrei.sunt receptivă la schimbări și păreri, îți mulțumesc și poți să mă tragi cu picioarele în realitate ori de cîte ori crezi că...zbor. ps:poemul vine după o noapte...ca o rană păcătoasă.poate am vrut să o curăț puțin cu niște cuvinte. cu drag, rara | |