= linia de plutire | T. Constantin Georgescu [10.Mar.09 12:14] |
O revoltă spirituală în care pluralul domină : „Suntem plini de petice Cârpit e totul în noi Pe dinafară, pe dinăuntru Nimic întreg, nimic original.” „Dansând haotic pe sforile Trase de alții, paiațe ilare Cu straie rupte-recârpite Și inimi peticite goale.” Poeta a uitat să amintească de excepții, să menționeze că excepțiile țin civilizația pe linia de plutire. Și a mai uitat să folosească mijloacele de exprimare ale poeziei. Dar intenția și mesajul rămân remarcabile. | |
= excepțiile minunate | Roxana-Mihaela Boboc [10.Mar.09 14:22] |
Da, știu că pentru aceste excepții de la regulă merită viața să fie numită frumoasă. Dar poezia e scrisă într-o perioadă de revoltă și dezamăgiri personale. M-ar interesa să aflu ce mijloace ce exprimare am omis. | |
= Mijloacele | T. Constantin Georgescu [10.Mar.09 22:59] |
Acestea sunt tropii (figurile de stil), comparația și chiar un plan secundar. Tropii definesc modurile de exprimare figurată, dintre care amintesc metafora, metonimia, sinecdoca, catachreza, litota. Dar o poezie nu se scrie din calcul, făcând un plan, pentru a folosi un trop sau altul, ci din inspirație. Când iei poezia la verificat îți dai seama cum stai. Poetul poate scrie poezie chiar dacă nu cunoaște aceste noțiuni. Este ca cineva care nu știe gramatică (în sensul de a o explica) dar vorbește gramatical. | |
= . | Petru Teodor [11.Mar.09 16:37] |
Comentariu scurt: - prima strofă, versul 4 - nimic (doar atât); - iar de la versul 2 strofa 2 - Cusut cu ața iluziei (fără albă)/ Doar petice,/ Scuze, acuze, clișee; - strofa 3 - clipe destrămate, apoi recusute/ cu speranta de-a fi - ce deșertăciune!/Peticiți - păpuși de cârpă/defilăm ca niște copii; - aș zice la urmă - cu inimi peticite, hoinare. Cu respect, PT. P.S.: din astea te rog să reții doar ceea ce-ți este pe plac, nimic mai mult; este doar felul meu de-a privi această poezie. | |
= petru teodor | Roxana-Mihaela Boboc [13.Mar.09 13:27] |
Mulțumesc de comentariu. Nu sună rău versiunea ta. | |