| = ochi trecuti prin foc | Ioana Geier [01.Mar.09 12:41] |
| ..."ochii mei trecuti prin foc nu se mai pot intoarce pe Pamant" Pentru un vizionar, lumea pamanteana este atat de marunta... Cu simpatie, JO | |
| = Dincolo de comentarii literare | Nicolae N.Negulescu [01.Mar.09 14:38] |
| Dincolo de comentarii literare, astăzi la esotericul proiect universal al protogeneticului fiind - din fecunditatea ființei ființelor, vin întru întâmpinarea domniilor voastre încoronate de providență, cu trei darnice și ancestrale poeme, dedicate tuturor celor ce ne sunt eterne și contemplate entități creatoare. De "1 Martie", vă doresc aureolate constelații, belșugul străluminatelor străluminări ! Căci, prin domniile voastre, mai suntem, cât și dacă mai suntem, ceea ce suntem... Al dvs., N.N.Negulescu. Îngerul Alb Rotește, Doamne, Căile Lactee ce înger alb și-a fluturat veșmântul, în noaptea mea s-a luminat Cuvântul, ce imne se vor naște în femeie... cometele luminii însetează ninsorile mai arse în sărut... ce Duh a zămislit adânc femeia a infinita punte de trecut ? ce rugă nerostită prin cuvinte a troienit o tâmplă de poet, rănit de carnavalele tăcerii un înger alb mi-a răsărit în piept Transcendență Eva șade-n fân întinsă săruta-i-aș pielea ninsă oglinzile ochilor, înstelarea sânilor să-i încing din curcubeie pântecele de femeie; slobozindu-și pletele ce-mi biciue sângele, ci mușc mărul din Eden în Adamul meu blestem și, așa, desferecat robesc fire de bărbat das LAUTERE Mai întâi, m-am născut somn fără umbra mea de om, mai apoi, m-am născut tată fără umbra ta de fată... și-o-nflorită de șoptire m-a născut din nou cu fire, cufundat într-o sprânceană unde se trăia o iarnă lopătat în piept de ciute sălaș stelelor căzute. | |
| = o fi? | Alexandru Corneliu ENEA [31.Mar.09 23:08] |
| am citi cateva op-uri. asteptam mai mult.microbii mondenitatii si modernismului lasa urme in originalitate.chiar si sinceritatea va este afectata, de dragul vorbelor scrise cu sau fara noima.o fi asta poezie? | |