| = Un text | Liviu-Ioan Muresan [22.Feb.09 21:41] |
| frumos despre iubire. Asa este, iubirea da cele mai placute iluzii privind vesnicia. LIM. | |
| = iubirea e nemurire e val înspumat apă învolburată și un pescăruș alb | Mihai Constantin [23.Feb.09 20:58] |
| când scrii despre iubire, despre moarte sau despre alte mari teme, și îți mai și intitulezi textele "despre iubire" sau "poem despre moarte" etc. ai nevoie de un koi f. f. mare pentu a nu cădea, la modul penibil, fix în... penibil. de ce? pentru că - așa cum ziceam - sunt mari teme de care dacă te apropii cu inconștiență & tupeu, te arzi de nu te vezi. :)) ...și, dacă îți începi textele cu faze gen "Atingem perfecțiunea când iubim" te vei face - gen - de căcat, dacă nu-ți susții f. f. bine în continuare acel tupeu (de care dai dovadă deja din titlu și din versul 1). ...iar dacă în interiorul respectivelor texte o dai la modul: "O picătură de lumină cade, Tremur de unde în suflet. Vântul iubirii continua jocul. Unde pierdute-n privirea-ți ocean. În tăcere, pe suprafața ei, Întunericul s-a dispersat În cele patru colțuri ale irisului. Lumina-i în mijloc." - cu privirea-ți, cu ocean, cele 4 colțuri ale irisului și alte tâmpeioare etc... apoi mai scapi și câte un typo ici-colo și, în fine, ....dacă îți închei poema concluziv și (crezându-te) atotputernic & cu koi, cu un vers ca ăsta: "Iluzii așteptând nemurirea" se cheamă că, deja, totul e muci și la timpul trecut. cum la timpul trecut? simplu: adică, citind ce ți-am scris eu mai sus, nu mai e "te vei face de căcat", ci "te-ai făcut..." :) fii băetzash & nu te supăra pe mine pt. tonul jucăuș din acest comm - e de la kilogramul de nirvana cu praline pe care tocmai l-am păpat - dar, d-zeu mi-e martor, am 100% dreptate în ce-ți spun. deci ia aminte la aceste sfaturi din sufletul meu pur, pt. că altfel iar îți bagă ăștia operele pe pagina de autor, gen... :) | |
| = . | Mihai Constantin [23.Feb.09 21:00] |
| ...sau la atelier | |
| = de dispersatio, irritabile | noemi kronstadt [24.Feb.09 00:05] |
| hm....deci asta e efectul nirvanei (cu praline) asupra organului responsabilitatii dez-liricoidante...puteam sa jur ca numai aia cu ciocolata si cognac produce levitatie orgasmatica si-un ranjet perpetuu ... cher ionut, colegul agonic de la etajul superior incerca sa-ti comunice intr-o varianta colocviala spre marginala, dar nu mai putin isteata, ca de la "te iubesc enorm ingerul meu" pana la poezia de dragoste e o distanta frumusica, buna de parcurs apostoleste, adica descult si nud de zorzoane pralinate. vestea ingrata este ca dragostea ambetanta nu este intotdeauna cel mai bun maestru pentru un poem bun de dragoste, so, recomand calduros o vacanta pe banchiza. | |
| = mda, uneori iubirea te tampeste, ce-i drept... | Anca Roshu [24.Feb.09 16:38] |
| si-apai cruda realitate este ca, de regula, atunci cand te afli amorezat pana peste urechiuse, scrii deosebit de banal despre trairile alea care te fac sa te simti king of the world. reversul este ca daca te lasa iubita(ul), s-ar putea sa te pocneasca inspiratiunea. ur choice, dilema mare, monser. sa iubesti/sa fii iubit si sa scrii prost, sau sa suferi ca un catel vagabond, dar sa scrii bine. eu, desigur, optez pentru prima varianta, dupa cum se poate observa cu ochiul liber si din avion in textele mele! :) da' mtu poti sa te mai gandesti, of course! in fine, la text, ideile-s vechi, dar marete, cu ambalajul stai mai prost, vornicule. adica da, da, da, I agree with you, ca iubirea ne face si ne drege, ca ni-s perfecti si deasupra celui mai inalt cer cand...numai ca daca le zici la modul asta, in afar' de tine si galfriendul tau, eventual, nu va zice nimeni ca ai scris o poezie. imaginile exceleaza prin banalitate si ambalajul simtamintelor alese, adicatelea tocmai cuvintele alea care fac poezia, ar trebui degraba reconditionat. | |
| = Anca | Mihai Constantin [25.Feb.09 16:53] |
| poți să scrii bine și dacă iubești & ești iubit(ă). :) crede-mă. M. | |
| = rapuns. | vorniceanu ionut [05.Mar.09 00:33] |
| Am din ce in ce mai mult credinta ca nu se mai stie citi poezie. Imi aduc aminte de o chestie draguta citita intr-un roman sf obscur dar care mi-a ramas in minte prin urmatoarea chestie: acolo era vb de o rasa de extraterestri pe cale de disparitie confruntati cu noii veniti. pana sa ii faca sa dispara pana la ultimul autorul are timp sa faca o diferenta intre cele doua tipuri. cei care se pregateau sa dispara se uitau la un tablou si spuneau " ce frumos " iar noii veniti ii analizau componenta,culoarea.. talentul si pierdeau esenta . Cam asta a-ti facut si voi.Poezia poate ca nu e perfecta dar cand v-ati avantat in "delicii intelectuale" a-ti pierdut esenta. Iubirea in poezia mea e mister dar in acelasi timp simplitate.Pt a o descrie nu-mi trebuie versuri impopotonate,complicate imi trebuie doar o picatura din adevarul inimii soptit tainic. In final revin din nou la extraterestri mei. cred ca liviu-ioan o fi unul dintre ei . E singurul care a inteles ceva si a gasit-o frumoasa. va multumesc oricum la toti pt pareri. | |