| + sau de teama unui viitor incert | Vasile Munteanu [05.Jan.09 10:24] |
| în schimb, prezentul ne trădează adevărata natură. tabloul întreg este reușit, dar îmi permit să afirm că versurile: "ne-am învățat copilăria [...] imitînd gesturile bătrînilor/ care își știau păcatele" trădează o deosebită înzestrare poetică. apoi, modul în care ideea se degradează ("o jale surdă îngrămădită acolo" - și îmi place să îl citesc pe "acolo" nu ca adverb care indică locul, ci ca element care sugerează relativitatea valorii, modul în care sunt îngrămădite) și finalul în care imaginarul umanul este dominat de natură. cu plăcerea lecturii, Vasile Munteanu | |
| = Vantul stinge lumina | Vali Nițu [05.Jan.09 12:51] |
| Stand in picioare si... mergand parcurg o lectura placuta. Val | |
| = . | George Pașa [06.Jan.09 23:49] |
| Aici, da, e poezie, dar, din păcate, sunt prea multe structuri cacofonice. Poeta spunea cândva că are acest simț al melodicității și al armoniei versurilor. Să ne demonstreze și acum, observând aceste disonanțe și modificând, eventual, păstrând pe cât se poate ideile poetice, care sunt demne de apreciat. | |
| = vasile, vali, pasa | Ecaterina Bargan [13.Jan.09 19:49] |
| vasile, multumesc de aprecieri si incurajare. vali, te cred pe cuvint. pasa, am rectificat pe alocuri, am mai scos si versuri unde trebuia. multumesc | |