| = Ashadar | Maria Gheorghe [29.Dec.08 17:44] |
| "Eu să mă scald în gândul ce-a rămas, să urc cu el sperând cascada..." elles sont de retour les prières couvertes de neige la nouvelle année sur le pas de la soirée prend de l'arc-en-ciel d'une été un arpège de couleur et une pensée par le pur hasard dans la musette de Noël plus bas que le joujou on trouve une ouverture de monde filé à la hâte par la furie d'un grand ogre par-dessus d'une histoire absurde le bossu avec des chats et perroquets .......... puis un X coupe avec une basse le ton (P) m-am trezit că de mine se luase un dor, sărindu-mi în brațe… știi cine-i? | |
| = șah | Ioan-Mircea Popovici [29.Dec.08 18:18] |
| tu-mi stii bine culegatoarele de scoici si de aceea cred ca-ti sare-n brate ponna. si pentru ca esti in Voiaj, nu-i exclus sa fie vorba de bombonel. tu ma traduci mai repede decat apuc eu sa scriu. mi-ar fi placut sa-mi spui ca titlul nu-i nici un pic poetic si ca ultima strofa-i dilematica, ca o discontinuitate verticala data de hazardul care-i tot mai absurd. cu asta ma trezisem si acum e seara. greturile mari se consuma in singuratate. violoncelul ramane mut. pe partitura au aparut schimbari de ritm. silabisirea si bucata lipsa fac echilibrul pe tabla de sah. Verra mi-a trimis un castel cu tabla de sah si plop, sa-l pun spre ilustrare. Cand cantecul la ambele maini va ajunge la scara dubla se va vedea si castelul. nu te astepta sa fie piramida, casa cu iedera sau altceva... este chiar un castel primit de la Verra, geamana Adelei (cel putin asa spunea Pictorul (orb)) | |
| = dar | Maria Gheorghe [29.Dec.08 18:43] |
| Titlul nu mi s-a părut ne-poetic, doar expresia unui dar sec peste care a început să cadă o ploaie de fulgi hazardând albul. Sfârșitul e însă așa cum spui, dilematic... să fie Ponna... Bombonel... nu e îndoială cu întrebare... e oricum Ashador... și tu știi că eu nu sunt în Voiaj, pentru că alatu-i Voiajul... din care, dac-ar fi vorba darului bun, ar fi că doar "ceea ce suntem, e darul dat de Dumnezeu noua. Ceea ce devenim este darul nostru către Dumnezeu" Ashadar, să fie! Un an primit în dar și dăruit apoi prin gând și faptă, bune ca El. | |
| = + | Vasile Mihalache [29.Dec.08 23:31] |
| Îmi place asta "s-au întors rugăciunile ninse", îmi amintește de poetul Daniel Turcea care s-a prăpădit tânăr. Deasemenea, "apoi taie cu bastonul un X", asta îmi sugerează seninătatea unui sfârșit indecis, curios, nu? Dar miezul poemului nu are nici el vreun cusur. | |
| = fragmente de Infinit | Ioan-Mircea Popovici [31.Dec.08 05:18] |
| dau poetului ce-i al poetului si poeziei ce-i a ei. dincolo de aceste fragmente de Infinit, bucati de imposibil facute coada de zmeu de hartie pentru un copil si-o copilarie. de acolo asa se intorc rugaciunile, ninse. de aici, tot mai albastre si punctiforme (multiforme, precum funtiile complexe elementare. de la radical din z pana la Zelkanu nu ramane decat o invartire de roata in sloterismele lui Sloterius) din cand in cand un imposibil gand isi face loc in mine pe pamant si-n nesfarsita clipa din lungul semn de carte imi ia o dimineata si o noapte la noapte va cadea o stea bataile ceasului se vor termina in focul de artificii o tampla-si va gasi linistea intr-o piatra gand rotunjit precum maiastra fara aripi isi va lua zborul cocorul va sparge amintirea clipei cu ciocul o intamplare cu carul mare explica norocul din jocul coordonatelor curbilinii rastignite polar intr-un zar | |
| = Numai ganduri pozitive | razvan rachieriu [31.Dec.08 19:45] |
| De anul nou să ne rugăm Domnului să ningă ușor cu bucurii, să nască în noi un curcubeu de reușite și-n sacul lui Moș Crăciun să descoperim rețeta unei vieți senine și liniștite, iar în mintea noastră să strălucească numai gândurile pozitive. | |
| = pasarea phoenix (nodul anilor) | Ioan-Mircea Popovici [01.Jan.09 09:57] |
| Razvan, urari de bine pe tot anul si-n fiecare clipa, n-o lasa sa fuga fara rezonanta din oda bucuriei, cu toate nuantele ei fixate in doua focare. Ca-n conul pozitiv al intamplarilor de ordine elipsa-i mai potrivita ca cercul din cauza binarului da si nu. si-n impacarea acestora este taina idealului rotund. asa se face ca acum zic: adu-ti aminte fa puntea spre lumea din cercul acela alungit vezi unde sunt focarele da foc arde tot din cenusa va renaste pasarea fara aripi maiastra fiecare avem dreptul la pasarea phoenix si sentimentul acesta-i mai puternic in nodul anilor... | |
| = tot respectul vali | doroftei valentin [06.Jan.09 18:38] |
| ...dacă imi permiteți să spun, această creație cred ca este adresată elevilor dumneavostră din care fac și eu parte...spun această afirmație datorită frazei... "peste întâmplarea absurdă cocoșatul cu pisici și papagali"...dar nu ințeleg de ce?... intamplarea absurda... | |
| = formele Igitur | Ioan-Mircea Popovici [08.Jan.09 12:00] |
| Poezia nu este ceea ce crezi tu si nici ceva din ce cred eu sau ce credem noi la un loc asa cum marea nu este ce vad eu si ce vezi tu completata cu ce nu vedem ea este ca o regina-n imagini sunete si culori metafore de nicicand si uneori undeva dincolo de epuizare un mugur o floare si-o mare ea este si muta si soprana si corul si orchestra din Oda Bucuriei este si intelepciunea Batranului si puritatea cu nebuniile prunciei in ea gasesti cele mai absolute adevaruri locale niciodata insa in Poezie nu gasesti: solutii la ezitarile tale la amanarile abordarilor verticale la verificarea criteriilor de convergenta la identificarea limitelor fundamentale ori inspirate substitutii si aducerea la formele Igitur rezolvabile dintr-un singur tur de forta | |