| = teodor, un punct | hamat petru sebastian [07.Dec.08 13:11] |
| teodor, un text care mi-a placut, l-am inserat acolo unde nu intra lumina, i adancul sufletului, interesant si intelegent construit discursul poetic, imagini puternice, incorporand farmecul unui poem ce transcende catre o lume fermecatoare si tragica prin puterea cuvantului! cu placerea lecturii si sincera prietenie, petru hamat | |
| = indiciul lui Teodor | Liviu-Ioan Muresan [07.Dec.08 13:19] |
| Colectia filozoficelor se intareste cu un nou poem profund, semnat Teodor Dume. De data aceasta, autorul patrunde intelesurile (sau poate nu?) ale mortii de dinaintea vietii. De ce pun acea intrebare? Deoarece Teodor are doar indicii, indicii care ne determina si pe noi sa cautam. Cu prietenie, LIM. | |
| = re; petru hamat sebastian, liviu-ioan mureșan, | Teodor Dume [07.Dec.08 14:10] |
| petru hamat, pașii tăi au aromă de sărbătoare. mulțumesc de trecere și semn. commul tău e mult prea generos.... același, teo liviu-ioan, ai înțeles meșteșugul simplu al cuvântului. am vrut doar să stârnesc privirile voastre ca să puteți pătrunde cât mai adânc dând sens întrebării mele, care de fapt e a noastră a tuturora. și uite că nu s-a găsit nici un răspuns plauzibil. totuși aștept... mulțumesc, vouă pentru răgaz și aplecare asupra indiciului dat... mereu același, teodor dume, | |
| = Dume se joaca,astept provincia | ion toma ionescu [07.Dec.08 14:47] |
| Moartea de dinainte de nastere mi-e frica de ziua asta sunt putine(zile) sau multe nu stiu vand intrebarea la un pret de nimic asta nu inseamna ca dau gratis intrebarea dar cum sa fac diferenta E doar un indiciu fara pretentii... De fapt e perioada de proba | |
| = re;ion toma ionescu, | Teodor Dume [07.Dec.08 16:01] |
| ion toma, mulțumesc de semn și estracție desigur, viața( cât și moartea )e un joc... stimă, teodor dume, | |
| = tanjire ascunsa | Maria Del [07.Dec.08 19:40] |
| "Din rama lipita de perete/priveste un Om" - poate de aici sa vina punctul de plecare al dialogului care se bazeaza pe o "diferenta", in timp ce totusi se pulseaza asemanator? Punctul de plecare al unei generozitati, al unei ofrande, care mi se pare dorinta, tanjirea ascunsa a acestui poem? Cu placerea de a-ti citi inca o data versurile in stilul tau inconfundabil, interiorizat, cu miez fragil, M. | |
| = da, maria, ai pornit spre punctul de întâlnire... | Teodor Dume [07.Dec.08 20:06] |
| Maria, da, interpretarea ta e o fantă de lumină privită atent din unghiul tău. un punct o generație. poemul are deschideri largi deși punctul acela e locul de întâlnire a generațiilor prin moarte și o altă naștere... aici este vorba de acea diferență (de timp)și întreg organic, inseparabil (viața-moartea), cum bine reiese din prima strofă. desigur nu pot fi prea explicit pentru a nu bruia și acapara atenția altora Poemul nu e prea ermetizat încât să nu dea posibilitatea formării întregului cifru. mulțumesc mult de semn. îmi pare bine că-ai reușit să găsești câteva numere dintr-un întreg...încă un pic și intrai tot mai adânc... aș fi vrut vederi cât mai pătrunzătoare în aflarea răspunsului la întrebare. stimă și considerație, teodor dume, | |
| = "iernile coboară pe întuneric" | Nuta Craciun [08.Dec.08 00:12] |
Borges spunea ca avem doua morti: inainte de nastere si dupa ce ni s-a ispravit viata, acestea sunt de fapt morti publice caci adevarata moarte personala, este aceea pe care o traim zilnic… se pare ca astazi cuvantul asta joaca samsara in umbra unei „ zile ca o zbatere” si pe mine m-a urmarit ca o obsesie – bat in lemn si mai spun ca „ziua intrebarilor” probabil va veni mai repede sau mai tarziu, cea a raspunsurilor nu va intarzia ... iar diferenta dintre noi si un punct, e doar o alta intrebare fara raspuns :) ma joc cu cuvintele ca sa scap de obsesie… dar poezia ta merita toata aprecierea, ea trece "teama" de timp prin aceeasi oglinda in care stau alaturi insingurarile si intrebarile, in care doar trezirea intr-un vis nou, are puterea sa strapunga taina… cu drag de versul tau anana | |
| = re; nuța crăciun... | Teodor Dume [08.Dec.08 08:25] |
| nuța, trecerea ta mereu o bucurie. îmi place modul în care ai văzut dincolo de cuvânt, dincolo de imagine, pentru că, nu-i așa, moartea nu are imagine, ea vine din umbră și mușcă tăcut. ea nu-și anunță venirea. da, sunt întrebări fără răspuns și uite că nici întrebarea fiului meu, de aici din poem, nu are răspuns. mulțumesc mult. te mai aștept cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Oamenii cu adevărat mari | Virginia Popescu [12.Dec.08 20:33] |
| "ziua în care vom învăța să nu urâm oameni" spune Teodor Dume. Eu cred că va fi și ziua în care vom învăța să-i iubim așa cum sunt ei, așa cum suntem noi, egali în fața lui Dumnezeu. "Oamenii cu adevărat mari, te fac să te simți că și tu poți deveni mare", spunea Mark Twain. Un astfel de om este Teodor Dume.... | |
| = re: virginia popescu, | Teodor Dume [12.Dec.08 22:06] |
| virginia, eleganța rostirii tale mă face să mă înclin mulțumesc mult. te mai aștept cu sinceritate, teodor dume, | |