Comentariile membrilor:

 =  Katy
Luminita Suse
[02.Dec.08 00:47]
Mi-a plăcut partea acesta despre cactuși
am început să iubesc iar cactușii
banalitatea lor
rugăciunile absorbite
înăuntru

Nu cred că sunt morți ochii ce văd oameni șobolani. Întotdeauna exagerăm la furie și disperare. Cine o fi zurlix?

 =  "am eu curaj/ să tulbur universul sau ba?" T.S.Eliot
Ecaterina Bargan
[02.Dec.08 09:39]
luminita, eu ador cactusii. poemul e vrut cu nerv, e vrut trist, e vrut neinteles, cum se intimpla dragostea ce schiopateaza repetat, luind intotdeauna o singura directie, pe cea gresita. de zurlix vei afla la timpul potrivit. multumesc.

 =  fularul despletit
Daniel Bratu
[02.Dec.08 16:48]
da, e un poem trist, foarte trist
avem "descompunerea craniului", "prisma mormântului devorat de canibali", "oamenii găuriți ... uscați", "ochii morți ... uscați"

singurele vii sunt urletele - asta și pentru că urletele moarte sunt destul de inexistente

finalul e oarecum plin de speranță și logic - dacă "istoria e născocită" și
"nu există stafii și nici crime", singurul vinovat e depistat urgent - (mai tarele ca) "fularul" care nu se dezleagă, ci se despletește și ne eliberează de frică, alungând răul de la rădăcina firului de lână sau de mohair

ca o poartă de ieșire din cimitir, curios așezate în mijloc,
câteva versuri:
"am început să iubesc iar cactușii
banalitatea lor
rugăciunile absorbite
înăuntru"



 =  daniel
Ecaterina Bargan
[02.Dec.08 20:30]
impresionant comentariu. multumesc.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !