| = domnule Dorin COZAN, | bogdan dragomir [21.Nov.08 17:32] |
| este frumoasa incercarea dumneavoastra de a interoga despre structura ontologica romaneasca, despre obsedanta diferenta specifica (care ar putea clarifica termenii unei individualitatii nationalale), insa, din punctul meu de vedere, este o falsa problema(voi explica in cele ce urmeaza afirmatia facuta). Nu putini sunt cei ce au incercat acestea. Ba mai mult, aproape intreaga filosofie romaneasca se concentraza in jurul problemei specificului national si a particularitatilor coordonatelor nostre spirituale. Deci ideea si initiativa nu este noua(sau, ca sa il citez pe Mircea Florian '(...)este noua ca oul lui Columb'). Cei drept, nici nu trebuie sa fie noua. Important este unghiul de vedere si posibilitatile solutionarii pe care acesta le ofera. O definitie aproximativ valida am putea spune ca o ofera Motru in 'Romanisul, catehismul unei noi spiritualitati', insa mai putin clara este ideea patrimoniului nostru spiritual vandabil, 'ce putem exporta'(cum va intrebaati si dv.). Personal, consider ca nu putem exporta o filosofie de acesta factra, intrucat, o filosofie este valida in masura in care se adreseaza nevoilor si necesitatilor generalitatii. Altfel spus, ar trebui sa ne intrebam cum poate administra o filosofie particularulara problema filosofiei in genere. Noica gaseste ca raspuns la aceasta intrebare, metafora insulelor comunicante (toate insulele sunt conectate pe suprafata aceleiasi scoarte, care ar simboliza fondul universal). Ca metoda pe a accede la universalitate (adica la marea filosofie)face o hermeneutica a limbii romane, in ale carei abgrunduri semantice parese ca gaseste relevanta pentru generalitate. Din pacate nu a fost chiar asa. Insa atitudinea lui Noica este corecta. Spuneam mai sus ca este o falsa problema incercarea de a realiza o filosofie a specificului national intrucat aceasta nu raspunde necesitatilor alterului ci doar propriilor necesitati. O filosofie nationala se rezuma la a fi doar o monografie, o radiografiere a naturii noastre intime (ceea ce nu este putin lucru, dar este insuficient). Trebuie, asadar, sa cautam a ne instala in universalitate, sa gasim acel cofraj in interiorul caruia se dezbat marile idei ale lumii. Doar asa putem transgresa limitele nationale prin punerea spiritului nostru in deschidere(dar dupa ce il vom fi gasit). cu ganduri inspre bine, Bogdan Dragomir | |
| = domnule Bogdan DRAGOMIR, | dorin cozan [21.Nov.08 18:31] |
| dati-mi voie sa va inaintez multumirile si felicitarile mele. primo. pentru lectura acestui pseudojurnal filosofic ssecundo: pentru ideile si apendicele filosofic pe care l-ati introdus in ac mic disputatio. dati-mi voie apoi sa reformulez punctul dvs de vedere si consecintele care decurg de aici: a. o filosofie nationala, necesara, nu e insa si suficienta b. o astfel de filosofie nu se instituie in universal, nu priveste marile pb filosofie ale lumii Rezulta, din punctul meu de vedere, urmatoarele chestiuni: a. cum e posibila o filosofie generala, cat timp, cel putin in spatiul nostru, ea se manifesta ca simplu comentariu la marile filosofii occidentale b. marile pb filosofice ale lumii, indraznesc sa afirm, devin mari in masura in care sunt asumate acut de orice individ, indiferent de nationalitate. Ce decurge de aici? Nu poti face filosofie cat timp, asemeni lui noica, cauti justificari, un fundament comun care sa cuprinda si beculetul nostru mioritic la ghirlanda de intrebari a lumii. e, iartata fie mi indrazneala, semnul unui complex filosofic. Faci filosofie cand ridici propria problema la rangul de pb universala. Apoi, cu indrazneala caracteristica, afirm ca filosofia nu cauta universalul in mod absolut. Pragmatism sau nu, idealism sa nu, o filosofie priveste (si) omul, existenta si proiectul sau. Prejudecatile si libertatea sa, acolo unde e aruncat. Daca filosofia sa depaseste cadrul intim, national, e, fireste, spre binele acelei natiuni si a lumii in genere. Din acest motiv, mi e greu sa stiu ce este o pb falsa si ce nu este. Inclin sa cred ca pb unei filosofii romanesti s-a pus la modul acut tocmai din cauza acestei imposibilitati de a construi o filosofie universala. Adica, noi de ce nu? Ca nu avem o limba filosofica, asta mi se pare mie o falsa pb.. Inchei, ca m am infierbantat si devin nevricos.. | |
| = observ că n-ai spus nimic de Blaga și Noica... | Victor Potra [21.Nov.08 18:57] |
| Atât. Explici? V. | |
| = raspuns | bogdan dragomir [21.Nov.08 19:22] |
| Domnule Dorin Cozan, Revin si conturez putin cele afirmate. Este necesara o filosofie nationala pentru ne fixa repere despre constiinta noastra. Este necesar sa stim 'ce' si 'cum'despre matricea noastra identitara, insa, asta nu face obiectul unei filosofii a lumii, nu are extensie in generalitate caci scopul ei este tocmai acela de a extrage din multiplu ceea ce e se prezinta ca fiind unic. Ca atare, o filosofie nationala este prin definitie privativa la orice alt gen de filosofie. Intrebati: 'a. cum e posibila o filosofie generala, cat timp, cel putin in spatiul nostru, ea se manifesta ca simplu comentariu la marile filosofii occidentale' Raspund: Definiti filosofia romaneasca ca fiind simplu comentariu la marile filosofii occidentale. Atunci nu avem de a face cu filosofie ci doar cu beletristica filosofica. Cat despre cum este cu putinta...cred ca tocmai prin tranzitul de la beletristica la filosofie. Ea a fost cu putinta si la noi. Avem de a face cu cateva sisteme filosofice bune(cred eu), cum ar fi cel al lui Florian, ori al lui Rosca sau Blaga (de ce nu si Vulcanescu si P.P Negulescu). b. marile pb filosofice ale lumii, indraznesc sa afirm, devin mari in masura in care sunt asumate acut de orice individ, indiferent de nationalitate. Adevarat cuvantati. Accentuez pe indiferent de nationalitate, ceea ce inseamna ca se refera la problemele fiintei umane in genere. Deci filosofie nationala restrange termenii la ceea ce e specifica, in timp ce filosofia generala extinde notiunile pentru a cuprinde esentialul pentru eterogenitate, mai exact genul proxim al fiintei umane. Ca si romanii sunt fiinte umane...este lesene de inteles. Insa cand analiza mea se indreapta anume doar asupra romanilor inlatur ceea ce nu e proxim pentru a vedea ce este el. Filosofia cu pretentii generale intreaba ce este omul. deci intrebarea pentru substanta este pusa generalitatatii. In timp ce filosofia particulara, nationala pune intrebarea de substanta prin: ce este romanul. Cum ati facut si dv. Deci cred ca ajungi sa faci filosofie demna deintegrat in cultura universala abia atunci cand atingi relevantul pentru universal. Cata vreme nu poti face asta...iti devi suficient intr+o cultura locala, putin relevanta. Conchid prin a spune ca e o falsa problema filosofia nationala(sprijinindu-ma pe temeilul celor afirmate), si ca ar trebui sa ne orientam spre esential, spre ceea ce este problematic pentru fiinta umana in ansamblul ei. | |
| = bun, foarte bun vinul! | Adrian Firica [21.Nov.08 19:19] |
| da, "Notele" sunt pe gustul meu. dar să mă "esplic": aceste note denotă că-n valea târnavelor ciorănești, cât și pe valea vezii teleormănene noicane, așa cum e îndeobște stabilit la focșani, vinul e bun! | |
| = zic | dorin cozan [21.Nov.08 19:29] |
| victor, pentru ca blaga poate fi un exemplu de ratare filosofica, fie ea si de tipul ratarii din zorba grecul iar noica, aproape un mistagog, e doar o floare si cu o floare... domnule adrian, stiu ca afirmatiile mele sunt tari ca vinul, dar cine poate gusta din mangaierile filosofiei si sa nu cada pe spate, lat de placere? | |
| = profesore! | cezara răducu [21.Nov.08 19:44] |
| dă-mi voie, sunt femeie, deci trec peste text și mă opresc la note. sunt tare.....metafizice. adică, mi-a plăcut preludiu. cu...femininism, | |
| = merci | Victor Potra [21.Nov.08 19:45] |
| deși poate era mai bine să nu întreb :) V. | |
| = comunicat important! | Adrian Firica [21.Nov.08 19:48] |
| he unde și cine spune că Blaga a avut "ratări" filosofice!? ar fi bine să se uite BINE pe unde calcă "afirmativiștii" ăștia ... comunic nefericiților, pe această cale, că am, că sunt proprietarul!, trilogiei lui Blaga, aia făcută numai în 22 de exemplare. | |
| = . | alexandru moga [21.Nov.08 20:35] |
| "La o gală a cărții din capitală, funcționarul de la intrare care verifica și înregistra invitații și care, evident, nu-l recunoscuse pe Nae Ionescu, îl întrebă politicos: "Numele?" "Nae Ionescu" "Ocupația?" "Negustor. Negustor de cărți. Și, uneori, mai fac așa, câte-odată, si pe profesorul universitar." Așa a rămas cunoscut Nae Ionescu: ca profesor." "Cu cât trecea timpul, cu atât Nae Ionescu își preciza mai ferm adevăratul lui rol în cultura românească: acela de învățător și arbitru. Era înzestrat cu un dar uninc de a crește și a învăța oamenii, și avea ca nimeni altul simțul judecătorului și al arbitrului: știa să vadă clar datele esențiale ale problemei, știa să cumpănească și ne învăța cum să înțelegem "și celălalt punct de vedere", ca să putem cuprinde realitatea în totalitatea ei. Dacă ar fi avut timp și de i-ar fi plăcut s-o facă, Nae Ionescu ar fi putut să scrie cea mai obiectivă istorie a civilizației românești moderne...; nu era necruțător decât cu pseudomorfozele și cu hibrizii. Acest ortodox a vorbit cu simpatie și înțelegere nu numai despre catolicism, protestatism și iudaism, dar și despre islamism și buddism, și era unul din cei mai adânci cunoscători, pe care i-am avut, al Kabalei și misticii iudaice." (George Racoveanu - Convorbiri) "Nae Ionescu era o fire contempletativă, de artist, cu o estetică a purtării care îl situa dincolo de bine și de rău, și o inteligență realistă, ascuțită, care pătrundea toate cutele și dedesubturile unei probleme încurcate, spre a-i desluși structura. Ceea ce domina la el, asupra voinței de a face bine, era curiozitatea, dorința de a ști, de a face lumină: "lucem ferre". Și, în fond, pe planul omenesc, era un sceptic." (Mircea Vulcănescu - Nae Ionescu, așa cum l-am cunoscut) Petre Tutea marturisea ca Nae Ionescu "era o inteligenta debordanta... era spontan... extraordinar de inteligent... singurul filozof roman , care are acces -fara neliniste- la transcendenta". | |
| = Sa cauti piatra... | Ioana Geier [21.Nov.08 21:01] |
| Parerea mea este ca filozofii mari ai Romaniei nu s-au nascut inca.S-au dat doar interpretari ,pe langa" focul"atatat de altii.Sa cauti piatra,si ea sa scapere!Intr-un fel unic! Ioana | |
| = toate citatele despre Nae Ionescu... | Victor Potra [21.Nov.08 23:57] |
| ... ne arată că era un om charismatic, apreciat până la adulație uneori de contemporani, și apoi de cei în căutare de rădăcini. Mi se se pare util ca adagiu în discuția de față, dar nu neapărat relevant. O precizare pentru Cozan: încă nu am negat nimic din ceea ce ai spus. Pentru asta se cere timp, și eventual un răspuns extins, într-un text aparte. Încă nu combat nimic. Încerc să înțeleg mai bine punctul tău de vedere, care nu este neatrăgător, nici ca formă nici în ceea ce privește construcția logică. Desigur, asta nu înseamnă nici că ader. Dar iese din schema combaterii prin pamflete, și atunci apare necesiatea unei minime reflexivități. Desigur, mi-aș dori un răspuns un pic mai dezvoltat... V. | |
| = ... | dorin cozan [22.Nov.08 10:18] |
| domnule Bogdan, in a doua interventie v-ati conturat extrem de bine pozitia. Intai spun ca nu stiu cat de tardiv este sa pui pb unei filosofii nationale, in contextul actual, al satului global. Sugerez doar ca o astfel de filosofie, cel putin pt noi, si-ar fi gasit utilitatea, creionand granitele sufletului romanesc, trasaturile sale fundamentale. Daca avem sau nu filosofie romaneasca ramane discutabil- aceasta deschidere fiind benefica in sine- o filosofie generala, cu autori romani ramane un deziderat, o optiune constanta. O ispita. Ma intreb insa de ce nu avem o astfel de filosofie. Posibil sa fie din cauza fiintei noastre? o cercetare asupra filosofiei romanesti, din interior sau din afara, ar putea oferi un raspuns aici? Apoi, daca si romanul e om, dupa cum spuneti, atunci, un studiu occidental asupra romanului, nu neaparat asupra cartilor de filosofie romaneasca, ar conduce la o analiza a constiintei occidentale, la o reevaluare si -de ce nu?- la eventuale solutii la pb occidentului. cezara, stii de ce barbatii se apleaca cu preponderenta asupra filosofiei? pentru ca nu pot, nu sunt, asemeni femeilor, conectati direct la misterul vietii si al mortii alexandru, cunosc ceea ce afirmi. nu contest valoarea lui noica, fireste. mi-e ciuda ca un mare om nu implica si nu filosof de talie internationala domnule adrian, sunteti un norocos. va invidiez sincer ioana, daca nu ajungem la capat, macar drumul...sau macar sa pornim la drum victor, astept cu interes dizertatia domniei voastre. | |
| = ba pe dos, cozane :) | Victor Potra [22.Nov.08 10:37] |
| nici gând nu aveam de dizertație în viitorul previzibil, speram ca domnia ta să argumentezi un pic mai mult despre Blaga și Noica. | |
| = una pe fata, una pe dos | dorin cozan [22.Nov.08 10:59] |
| atunci domnia ta sa astepte.voi prepara un articolas vesel si saltaret, ca horili | |
| = . | alexandru moga [22.Nov.08 11:04] |
| nu stiu parerea mea este ca romanii fac filosofie la nivel provincial nu pot sa numesc un filosof roman de talie internationala si cred ca acest lucru se datoreaza in primul rand scolii pana la mijlocul secolului 19 nu a existat o facultate o scoala nimic organizarea era de tip tribal nici macar fedualism de unde si pana unde o scoala de filosofie intr-o tara unde educatia se facea in curtea bisericii adeseori in casa preotului care si el era semianalfabet buchisea trei litere acolo singura perioada buna a fost cea interbelica dar e prea putin raportat mileniile de cultura din spatele europei in 20 de ani nu poti sa faci din rahat bici | |
| = parerea mea... | Anca Beidac [25.Nov.08 18:26] |
| ce retin din textul asta : 1) 'în polemica sa cu Cioran (Schimbarea la față a României), pentru care suntem un popor ratat, căzut din istorie, adică, unul care nu contează, reacționează la modul necesar' - Sunt fan Cioran, dar cred ca are dreptate, in privinta asta, doar partial. Adica da, suntem, acum, un popor ratat, cazut din istorie, care nu conteaza, care se onduleza sau lasa capul plecat dupa cum bate vantul de la Moscova, Washington, Paris, Londra sau egal unde, c-o fi Bush sau Stalin, FMI sau FBi, ne-am sucit, si ne-am lasat calcati in picioare, facuti pres, EXACT PRECUM CIOBANUL MIORITIC, in ultimii 50 de ani, IN ULTIMUL HAL!!! DAR, esential de retinut este ca VORBIM DESPRE PREZENT, si nu despre trecut, adica nu despre prezent si trecutul recent, ca, daca o sa ma contrazica vreunul ca Stefan cel Mare, sau Mircea cel Batran, Bogdan I, sau Alexandru Ioan Cuza, Carol I sau Burebista n-or fost romani/daci/oameni adevarati, cu coloana vertebrala, inteligenta si principii morale si neclintiti in a le urma, pot sa-l combat, oricand si la orice ora!; 2)'analogie cu geto-dacii, strămoșii noștri, neam de bețivi și șarlatani, după Herodot.'- nu am timpul necesar, dar, dac-o fi cazul, o sa dau niste linkuri, din care sa rezulte, ce-or sesizat si multi altii, ca nenea Herodot mai scria istorie, la fel cum au facut-o si o gramada de alti 'istorici', care-au manipulat si rescris istoria, incepand cu Bilbia, daca vreti, dupa cum or dictat interesele momentului si ale puterii de la acel moment. Si, deci, nu-i deloc adevarat ca dacii erau betivi si sarlatini, ca, daca nenea Herodot o vrut sa traga concluzia cu alcoolismul fiindca era multe vite-de-vie, tocmai facu un rationament eronat, si-api, in privinta sarlataniei, mai zic doar ca, la ailalti stramosi ai nostri, romanii, Mercur era si zeul comertului si al 'smekeriilor', tocmai fiindca delimitarea dintre un spirit de negustor si un 'baiat de baiat', smeker si inselator, e foarte greu de facut. Deci, sunt sigura ca Herodot a dat-o de gard, encore une fois!!!; 3)'A existat un moment cu adevărat filosofic în istoria noastră, cu probleme specific românești? Mircea Florian susține că DA, și anume în perioada interbelică.' - Subscriu intru totul! Si mai am o mica precizare-completare : eu stiu ac Eliade nu-i considerat filosof sadea, dar chiar nu trebuia mentionat deloc acilea??? adicatelea, totusi, o fost una dintre mintile cele mai luminate si mai reprezentative. Nu mai zic ca Blaga intr-adevar a fost omis, iar nush de ce. :( Dar mai zic asa : ca ma bucur tare ca l-ati lasat (ne)intentionata afar' din skema pe Petre Tutea, care avea, uneori, niste idei care ma bagau in boala, si cu care nu pot fi deloc de acord....nu ca ar conta asta in vreu fel...dar na, parerea mea! :) | |
| = Avea ciobanul mioritic o mătărângă... | Victor Potra [25.Nov.08 21:06] |
| ... Anca dragă, de ți-era mai mare mila s-o lași în ploaie... De aceea ceilalți doi ciobani s-au gândit să o pună la adăpost, sub pământ. Omul nostru, atât de bine îmbrebenit, era plin de "spleen", așa că: - primo, a dat un bot istoricismului, începând cu Herodot, deși nu-l știa de pe plai, dar fiind un bot cosmic se potrivea în gura tututor apetenților de definitivat - secundo, și-a manifestat liric reticența de a avea urmași, gândindu-se fix la Cioran, mai apoi la Patapievici. Nu a ajuns cu gândul la tine, din motive de decență mioritică - tertio, înainte de îngropăciune a dat la toate crăiesele din zonă, pentru propășirea genelor, cât să se asigure că "moștenirea" o să răcnească, de exemplu astăzi, prin mine, la cei care-l proclamă desuet sau reprezentativ pentru frustrările lor. E a doua oară când te prind vorbind urât de Miorița, cu argumente de Coco Chanel. A treia oară îți fac o freză a la Nefertiti. Dacă tot ești autodeclaratfrumoasă, de ce n-ai fi și îmbălsămată?... Cu foarfeca-n mână, V. | |
| = a fost sau n a fost | dorin cozan [25.Nov.08 21:29] |
| alexandru, ca nu s a facut filosofie/cultura de performanta in romania nu constituie un motiv pentru prezent. adica, cum precizeaza noica, traim in posibil: neavand filosofie, avem in schimb posibilitatea sa facem filosofie. de ce nu, de acum inainte? ce ne impiedica pana la urma? pt ca nu cred in existenta vreunui organ filosofic, care ne ar lipsi, noua, romanilor.. anca, motivul pt care nu am mentionat ganditorii cu legaturi/inclinatii filosofice e simplu: aceste mentiuni constituie de regula argumentul celor care spun DA, exista filosofie romaneasca si ne mandrim cu ea. parerea mea e ca nu i suficient atat victor, inteleg punctul tau de vedere. insa, fii gentleman! nu te răsti la cei care vin in vizita, nu la mine. iar daca vrei sa mi spui ceva, spune mi clar si distinct. procedez la fel. cat despre miorita, nu mai stiu ce sa cred: o fi oaia fantastica, n o fi... | |
| = . | alexandru moga [25.Nov.08 21:42] |
| eu nu zic ca n-ai dreptate sa facem dorine sa facem ca nu ne opreste nimeni eu spuneam ca nu exista fundatie temelie aplecare catre asa ceva daca proverbele populare romanesti incep invariabil cu "si cei intelepti se smintesc" | |
| = hmmm, semeni un pic cu bunicul broscoi... | Victor Potra [25.Nov.08 22:22] |
| ... la faza asta Cozane. Îți aduci aminte de "Povestiri din Pădurea Verde"? Atât de sprințar în baltă și atât de înțelept pe mal... Am spus foarte clar ce aveam de spus: "Destupă urechea bine..." - știi melodia, nu? Cât despre Miorița, te invit la un grătar. Adu tu mujdeiul, să nu ți se aplece, că e gras, Cozane, e graaaaaas! Cu mare împătimire, V. | |
| = Dorin Cozan, | ioan albu [26.Nov.08 00:34] |
| Textul dvs este interesant si mi-ar placea sa va impartasesc concluziile. Pe tema asta am meditat si eu mai mult decat o data. Romanul, asa cum il descrieti dvs, nu exista. Romanii sunt extrem de diversi tipologic, urmare a existentei lor istorice fragmentate. Sunt putine lucrurile pe care un dobrogean le are in comun cu un mot. Nici folclorul nu e unitar, in ciuda prezentei unor mituri si legende comune (de altfel, miturile noastre fundamentale, cum au fost ele identificate de Calinescu, nu ne apartin numai noua, ci sunt comune sud-estului european, cu exceptia celui despre Traian si Dochia). Mircea Eliade, vorbind despre radacinile lui, deosebea spiritul oltenesc, cel al revolutiilor, actiunii politice, energiilor practice, de cel moldav, melancolic, meditativ, metafizic. Profilul romanului, descris de dvs, corespunde destul de bine omului moldovenesc. Omul romanesc nu prea exista, desi s-a incercat forjarea lui culturala in perioada interbelica. Intr-adevar, filosofia a descins in spiritul romanesc prin Moldova - cu Cantemir si Junimea -, de aceea si Alexandru Hasdeu spunea ca Moldova este pentru Romania ceea ce Elada a fost pentru Europa. Dar, admitand ca ar exista un om romanesc si un fel de a gandi romanesc, o fi acest fel de a gandi propice filosofiei, predispus la filosofare sau chiar filosofic? Noica spunea in anii '40 ca nu. Comparandu-l pe Neagoe Basarab cu Cantemir - si urcand pe urma spre autorii contemporani lui - gasea ca romanul este predispus spre intelepciune, aceasta fundatura filosofica. Determinismul, paganismul si cosmicismul (marcile gandirii romanesti, populare sau culte), conduc la intelepciune si nu la filosofie. Cugetul romanesc nu are, pe linia lui fireasca, vocatia filosofiei, conchidea Noica; dar ar putea s-o obtina prin teologic. In fine, nu mai intru in detalii, mai ales ca Noica a si abandonat aceasta pozitie, pana la a scrie despre Sentimentul romanesc al fiintei. Cam astea ar fi obiectiile mele, spuse repede si incomplet. | |
| = ps pentru alexandru moga | ioan albu [26.Nov.08 01:03] |
| In Bucuresti filosofia s-a predat in continuu la nivel superior din 1694, iar la Iasi de prin 1707, cu un antecedent serios in Colegiul Vasilian. Cei care au predat-o au fost somitati ale culturii sud-est europene, cu studii serioase la universitati occidentale si cu realizari pe masura. Pe modelul filosofiei bizantine, regula nu era originalitatea ci eruditia solida (subordonata in general ortodoxiei - majoritatea profesorilor au fost calugari). Statele medievale romanesti s-au consitituit in sec XIV, iar in sec XVII Vasile Lupu aducea deja profesori iezuiti la Iasi ca sa predea printre altele si filosofia, la nivelul universitatilor si academiilor din Europa centrala; iar scoala lui a durat 20 de ani. S-a putut invata filosofie si pe aici, si s-a si invatat, chiar daca intr-o alta paradigma. Nu totul a inceput cu Universitatile; iar universitatile s-au facut cu profesorii de la Vechile Academii, un Barnutiu, un Zalomit etc. Iar acesti profesori au predat la fel si in Academii, si in Universitati. Iar profesorii Academiilor de limba romana de dupa 1821 erau fosti profesori si elevi ai profesorilor din Academiile de limba greaca. Nimic nu s-a facut din nimic. Asa ca ideea unei barbarii romanesti de dinainte de jumatatea sec al xix-lea nu se sustine, e o prejudecata bazata pe necunoasterea istoriei culturale a acestui spatiu. | |
| = pentru ioan albu | alexandru moga [26.Nov.08 07:58] |
| nu cred ca este o prejudecata parerea mea este ca istoria a fost ajustata ca sa dea bine la self estimul romanilor a fost special umflata cu fapte mari ca sa ascunda barbaria tribalismul epoca de piatra dar repet inca o data este o simpla opinie a unui amator un amator care nu se lasa impresionat de eruditia din colegiul vasilian sau de somitatile culturii sud est europene care nu au nume | |
| = cateva nume | ioan albu [26.Nov.08 08:17] |
| Nikolaos Zezrzoulis, Nikeforos Theotokis, Ioseppos Moisiodax, Demetrios Panayotou Gobdelas, Neophytos Cavsocalyvitis, Stephanos Doungas, Benjamin Lesvios, Konstantinos Vardalachos, Rhigas Velestinlis, Daniil Philippidis, Gregorios Constantas, Lambros Photiades, Neophytos Doukas, Stephanos Commitas... Iata cateva dintre numele celor care au predat in Academii. Iar faptul ca romanii nu le cunosc, ca nu apar in manualele de istorie, ca nu sunt luate in seama de istoria filosofiei e o dovada a ignorantei generale si a modului etnicist de a scrie istoria la noi. Va asigur eu, stimate sceptic, ca nimeni n-a incercat sa-si faca bine la orgoliu revendicandu-se de la acesti carturari de limba greaca, asa cum credeti dvs; dimpotriva, au fost trecuti sub tacere tocmai pt ca nu faceau bine la orgoliul national, fiind etnic greci sau grecofoni. | |
| = re victor potra, dorin cozan | Anca Beidac [26.Nov.08 09:50] |
| mr. potra, nu prea intelesai din comentariul tau la commentul meu, decat c-ai priceput tu, nush de ce, eronat de gresit :), ca : 1) m-as fi autodeclarat frumoasa - NU-I ADEVARAT! oricum, as putea sa fac si lucrul asta, fiin'ca sunt frumoasa, indubitabil, si foarte, foarte seducatoare, si, mai ales, modesta :-), dovada fiind numarul extrem de mare de barbati pe care i-as putea cuceri, sau chiar i-am, fara sa vreau, uneori, si care pot forma un cor pe mai multe voci, care sa declame ca da, da, ancutza chiar e frumoasa! :); 2)te legi de miorita, si m-anentinti cu imbalsamarea si frezarea ! so, nu am zis ca nu-mi place miorita, poate s-a-'nteles gresit din textul cu ciobanul mioritic! miorita e superok, reflecta cu fidelitate si intru totul sufletul si caracterul (sau lipsa de caracter, de multe ori, trist, dar foarte adevarat :( ) a romanului mediu, obisnuit! deci, imi place miorita, intr-un fel, ma deranjeaza, insa, la maxim, atitudinea ciobanului mioritic, impartasita de majoritatea romanilor in ultimii, hai sa zicem, 50-60 de ani. si la care nu subscriu deloc! poate si fiin'ca, asa cum am mai zis, dintr-o combinatie de italieno-ruteano-germano-maghiaro-slovaco-si-un-pic-romano, adicatelea stramosii mei, s-or adunat multe bune, putine rele, si in nici intr-un caz, no way, never ever in my life, o atitudine ciobaneasco-mioritica!; aaa, si daca vrei sa te dai la tuns, frezat si imbalsamat, multumesc nu, tocmai sunt intr-o schimbare de luc, e drept, dar cum frumoasa si desteapta is, n-am nicio intentie sa ma schimb substantial, ca, deh, ma iubesc tare asa cum is! :) so, pune-ti foarfeca si gandurile de tunsori nefertitiene in cui; 3) si re dorin - multam de saritul in ajutor, apreciez cavalerismul, dar chiar nu e nevoie. am mai zis si mai zic, ca am un talent deosebit de a sectiona, foooarte elegant, ca sunt o doamna, nu-i asa? :), in 2 timpi si 3 miscari, jugulara, oricui, in momentul in care se atenteaza la mine, in orice fel care nu-mi e pe plac. plus de asta, cu nenea victor potra ma 'cert' de ceva vreme, deja, pe saitul asta, si s-ar putea chiar sa inceapa sa-mi placa! :) ca, de descurcat, io zic ca ma descurc minunat! | |
| = cred | Mihai Robea [26.Nov.08 11:12] |
| ca o viziune realista asupra spiritului national ar trebui sa inceapa cu inceputul, cu ceea ce afirmase Herodot si stia intreaga lume antica despre daco-geti. Plecand de aici, vom gasi argumente istorice si de ordin cultural de-a lungul celor peste doua mii de ani. Poate opera lui Brancusi este unul din argumentele ca acest spirit a supravietuit aproape intact. Daca proza secolului XX s-a aflat sub semnul discretiei(si asta spune multe) vis-a-vis de exultarea spiritului national, altfel au stat lucrurile in poezie sau in literatura populara. Sadoveanu ar fi un caz singular, mai aproape de ceea ce a pastrat cultura populara. La fel si Delavrancea. Nu cred ca este o tragedie absenta unor sisteme filosofice coerente si intregitoare in spatiul romanesc si nici ca acesta ar fi criteriul dupa care poate fi judecata/ catalogata o cultura. Este vorba doar de o alta pozitionare, o alta dispunere in spatiul lumii spiritului. Fiindca daca am folosi acest criteriu, ma intreb ce ar mai ramane din marile natiuni ale Europei mai putin predispuse gandirii speculative. Sunt multe de spus. Am gasit aici pareri, ne putem hazarda, cred ca in mai mica masura atunci cand atingem probleme de o asemenea complexitate. Iar seriozitatea lor impune o anumita conduita. Mai cred ca Cioran trebuie inteles dincolo de tot ceea ce a scris, dincolo de ceea ce a insemnat stilistul genial, cred ca numai cei ce apartin acestui spatiu il pot intelege pana la capat. Ma gandesc la ultima Scrisoare a lui Paler din "Scrisori imaginare" adresata lui Blaga. Si mai cred ca Cioran insusi, citind-o, ar fi tacut. Pentru ca despre unele lucruri se poate vorbi greu sau aproape deloc. | |
| = . | alexandru moga [26.Nov.08 11:33] |
| ca nu am auzit eu de aceste nume ilustre nu cred sa fie o problema e o dovada in plus pentru ignoranta mea legata de acest domeniu dar asa cum ramane dupa scoala generala macar teorema lui pitagora si tabla inmultirii din geografie macar capitala frantei din istorie macar batalia de la constantinopole asa trebuia sa ramana macar un nume de la 1700 si ceva un nume care sa spuna ceva nu numai local regional si acest nume nu exista din nefericire apoi sa fim seriosi scoala noastra de filosofie a fost imediat dupa ww2 aservita marxismului de cea mai proasta speta cine se indrepta spre filosofie? numai culturnicii proletcultistii politrucii activistii de partid si cei de la coada vacii care credeau ca academia stefan gheorghiu este o scoala 50 de ani filosofia a fost luata la misto in romania si daca adaugam si secolele de ev negru si intunecat atunci rezultatul este rezultatul care este | |
| = alexandru, victor, mihai, anca, ioan, ioana, adrian, bogdan, cezara... | dorin cozan [26.Nov.08 21:18] |
| am urmarit cu mare interes polemica. f interesanta, parerea mea. ma gandesc ca ar iesi un eseu filosofic pe cinste. in cazul in care sunteti de acord, m-as apuca de el, folosind indicatiile si sugestiile dvs multumesc pentru comentarii | |
| = EU DA! | Anca Beidac [27.Nov.08 09:45] |
| adica sunt de acord. da' musai sa zici si de miorita cea balaie.... :) | |