| = ... | smedescu ioan [04.May.06 23:04] |
| interesant..."risipei se deda florarul"dar,ce ne facem ca,autoarea insasi spune ca nu-i o poezie ci ..."o parodie sau mai bine zis un raspuns la poemul altcuiva..." spune asta ca o replica la...Cum face sex o poeta! | |
| = imunizare | ioana barac grigore [05.May.06 00:33] |
| ela, poate ar fi trebuit sa specifici pe undeva si titlul care vad ca a facut ravagii si a anulat, intr-un fel, efectul textului. fireste ca multi cititori au intrat datorita (sau din cauza) lui. nu cred ca vei avea prea multi comentatori la text, pe de-o parte pentru ca argumentatia ta sta in picioare destul de bine (chiar si ca psihocritica) dar, mai ales, pentru ca "deja" acelui text i s-a acordat suficienta importanta si fiecare are masura, disponibilitatea, deschiderea lui in ce-si propune sa faca pentru cineva sau cuiva. ce se poate face, in schimb, incepand de la un astfel de text? o pertinenta analiza psihologica a cititorului. asta ar fi, cu adevarat, un pariu. ce s-a intamplat si inca se va mai intampla? astea: eu voi avea din ce in ce mai putini cititori/comentatori pe site din cauza “notorietatii”, imperfectiunile lui vor iesi din ce in ce mai mult la iveala din cauza ca ele exista si sunt la vedere, pana si acest text al tau ar fi trebuit sa existe in sine si nu ca replica sau scuza sau motivatie a unui gest (mai ales ca vad ca tot nu are recomandarea ta. voi reveni maine pentru ca – iata! – ai inceput sa ai vizitatori, deci voi mai avea de scris. ca sa lamuresc intru totul: acum mai bine de un an, pe clubliterar, costel a postat un text denumit “cum se masturbeaza o femeie”. textul nu poate fi citit, pentru ca nu mai este vizibil. era o replica a autorului la exacerbarea sexulitatii in literatura actuala. nu mai stiu de unde pornise totul. textul meu a fost o replica la replica lui, fara legatura cu subiectul, stilul sau universul poetic al autorului. deci, nu a fost o parodie, asa cum mi s-a parut mie ca ar fi poemul fetei din craiova. lui smedescu ii raspund asa: ce lagatura are una cu alta, ioan? serios acum. are vreuna? tu ce faci aici? manipulezi concepte inexistente? o parodie nu ar fi putut fi recomandata, or what? deseori, poemele mele sunt replici la alte poeme. cu stamate palnie am avut o lunga colaborare prin “poeme-replici” si a functionat un timp foarte bine. si nu numai. sunt pentru colaborare. cred ca se vede asta dupa numarul de colaje facute cu destul de multi scriitori de pe site. voi reveni. ela, iti multumesc pentru tot si, mai ales, pentru ochiul lui beatrice… revin maine cu amanunte | |
| = Ioana | Ela Victoria Luca [05.May.06 00:41] |
| La titlul tău m-am referit de 2 ori, în prima frază, ulterior la "puncte slabe" - ca alegere a lui. Așa cum am perceput inițial. Tu vei avea cititori, fiindcă tu chiar scrii bine și poezie, și proză, indiferent unde ai postat și ce ai postat, ai avut și cititori, și comentatori. Nu, poezia ta NU a fost parodie, aș fi detectat asta și aș fi spus. Poezia ta a fost o replică, da, un dialog, da. Și mai mult despre poezia ta am spus mai sus. Da, ai recomandarea mea, argumentată acum, pe larg. Te rog să răspunzi tu cititorilor acestei pagini epistolare. Eu mai mult decât am spus acum, nu mai pot spune, fiindcă totul este limpede. Aștept și proză scrisă de tine. Ela | |
| = baie și abureală | Corneliu Traian Atanasiu [05.May.06 11:10] |
Ela face pe modesta, textul ei însă ar face onoare oricărui editor care s-ar recomanda în acest fel ca o competență autentică în a face... recomandări. Veritabilă și mai puțin obscură. Demontarea părerii pripite că textul ar fi vulgar trebuie făcută insistînd într-adevăr pe faptul că ceea ce e șocant nu are nimic de a face cu trivialul. Masturbarea este uzitată doar ca o metaforă pentru autoerotism, arătînd distanțarea ușor ironică a autoarei și vizînd mai degrabă primejdia făcăturii, contrafacerii, afectării etc. Pericolul ca, oferind „individului o plăcere, o jubilație o satisfacție proprie, creată de sine însuși”, să-l aplece prea tare spre o autosatisfacție suficientă, neglijînd compromițător alte valențe ale creației. Baia ca spațiu al intimității ascunse, protejate, “private” are valențe multiple și contradictorii, abil folosite. Purificarea este adesea prea insistentă și aseptică slăbind imunitatea. Pe de altă parte nu e sigur că poetul face cu adevărat dușul curățitor, manevrele lui par să fie călăuzite mai curînd de dorința unei originalități obsesive. Vrea să se debaraseze de viziunile compromițătoare ale ochilor care au privit în oglindă înaintea sa. “Nu-l privește” că au privit și alții și nici nu suportă să fie privit, vizat. Purificarea pare mai mult o epurare (ca aceea etnică). În cele din urmă, trebuie înțeles că textul Ioanei este unul autoironic (cum spune ea, alegerea unui act masculin este doar o regretabilă întîmplare/confuzie) și în felul acesta valoarea lui, morală să zicem, sporește pentru că este asumată. Ela, o reverență pentru probitate. | |
| = honoris causa | noemi kronstadt [05.May.06 17:38] |
| demne de elogiat si intentia, si profesionalismul sobru al articolului.....scris cu mana pe inima, care, ca si poezia ,este de genul feminin...dupa cum se vede, ela victoria, niciodata nu sunt de ajuns explicatiile care ne invata ca "maja desnuda" e o opera de arta, iar nicoleta luciu imbracata in batistuta bunicii este fata de la pagina 5 as propune ca si comentariile sa primeasca stele, de orice culoare, iar pe prima ti-o lipesc eu, de aratator persona | |