| = ce mărgele cool ai | Alberto M. Popesco [30.Oct.08 16:36] |
| uite ce îm place mie: punem ecraniza nopțile toamnele și poftele mele cred că e ”putem” va fi o imitație de cutremur ca un cântec despre zâmbetul morții în rest ai un text în care cauți metafore și asta e bine. p.s. ți-am spus de amicul acela al meu din Leova? amical | |
| = gând regizoru' | Plopeanu Petrache [30.Oct.08 19:50] |
| Silvia tevăd, tevăd!! Ai rămas goală, fricile au curs cu tot cu ce aveau pe ele, acum ești neînfricată și poți primi tot ce aștepți sau pe cine aștepți! Vei deveni mama buburuzelor și a tăcerii vântului, dar cred doar ca un replay într-un documentar al gândului tău despre tine - uneori gândul este regizor și ce mai scene jucăm noi, actorii!!! - Îmi pare rău însă că ai revenit la realitate (centură) Citesc, este plăcut, voi reveni aici, mulțumesc Cu multă prietenie PP | |
| = zborul vieții | Murza Narcis Ioel [31.Oct.08 01:11] |
| "dacă tot ar fi să cad, cel puțin să cad de la mare înălțime", spunea Pilar în cartea lui P.Coelho, "La râul Piedra..." . se potrivește foarte bine stării de zbor din textul tău poetic - viața :o cădere continuă , atrasă de gravitația pământului.o prăbușire de pasăre filmată cu încetinitorul, cu pauze, cu stații... sinceritate, Narcis | |
| = raspunsuri pe zbor | Silvia Goteanschii [31.Oct.08 07:22] |
| Da, Alberto, e putem. Dacă m-aș fi gândit la ce ai alege tu din poezie, sunt sigură că aș fi știut că "ecranizarea" îți va fi dragă. Multumesc. Pe amicul tău nu-l cunosc. Plopeanu Petrache, da, gândul meu despre mine și lupta cu fricile care îmi necăjesc oarecum existența.Multumesc. Narcis, aș zbura continuu, dar uite că viața ne obligă la pauze și de cele mai multe ori, la pauze lungi. Multumesc. cu prietenie, brady | |
| = cen-tur-retour | Daniel Bratu [31.Oct.08 09:50] |
| plutire limpede, de undeva din Cosmos până la vizionarea domestică a experiențelor - pre-viziune/metaforă a trecerii vârstelor, pe/prin treptele iubirii, de la protagonist în vis la spectator rememorând celuloidic text cu anvergura aripilor stymfaliene acoperind Pământul speranța, surâsul: – în dublul sens al centurii, din final – de aici întârzierea în zbor, în vis, șocul aproape imperceptibil al realității, mai apoi - în subtitlu felicitări obs: “juca cu”; “cu colțul” – soluții: « juca prin », « cu un colț al » | |
| = Bine, Silvia, | florian abel [31.Oct.08 10:24] |
| Pare anormal ca o poezie cuprinzatoare de atata poezie sa fie scrisa inteligent, dar asa este. Fiecare detaliu e studiat atent, ca pe o crima cu pretentia de "perfecta" ficare pas e adaugat cu rationament rece, pentru efectul final care curge firesc si fluid. Poate de aceea a scapat neobservata " vantul se va juCA CU amintirea", toata atentia fiind indreptata spre fondul textului. Iar finalul, "trezirea" sau renuntarea, mie mi-a placut. E cea mai buna incheiere a unui videoclip perfect.(poetic) Acum, daca m-am legat de o greseala, sper sa nu dispara si commul acesta cu tot cu poezie cum a disparut cel precedent, cu funze si sarut. E cumva o chestiune de orgoliu? | |
| = zborul tau | angela spinei [31.Oct.08 13:18] |
| se condenseaza devine tot mai aprig si catifelat dar ne permiti sa il urmarim de aici, de pe agonia proiectie a viselor asupra realitatii. imi aminteste de interpretarea viselor din perspectiva jungiana. doar ca arhetipurile sunt absente este prezenta frumusetea versurilor din căderea mea vor ieși buburuze invadând planeta se va instaura o tăcere incomensurabilă vântul se va juca cu amintirea catifelată drag angela | |
| = d | felix nicolau [31.Oct.08 20:14] |
| cam prea poetic pt actualitate | |
| = răspunsuri pe Zbor | Silvia Goteanschii [01.Nov.08 07:19] |
| Daniel, experimentez aici cu trăirile mele, încercând să găsesc calea de mijloc, dar, destinul fiindu-mi neprielnic, încerc să ajung la finiș pe drumul greu. Multumesc. Abel, după ce am scris poezia am văzut și eu în el videoclipul, înscenarea. Despre poemul anterior, nu l-am șters din cauza cometariului tău, pe care l-am găsit amical, doar că după ceva vizionări, a fost băgat la atelier, spre nedumerirea mea. Probabil era vorba despre actualitatea de care îmi spune Felix Nicolau. Multumesc. Felix Nicolau, ce înțelegi tu prin actualitate? Angeli, îi putem spune chiar - zbor agonic. Mătura ta supersonică s-a întâlnit cu zborul meu cotidian. Multumesc cu prietenie, Silvia | |