| = Nu poți verzi cel bradu... | Maria Dago [30.Apr.06 17:42] |
| Ai mult prea mult tu, călător, căutător Și nu te plânge, ori tu nu te plângi, Găsit-ai? Umblat-ai? Se vede prin ferestre, se vede, de departe, Se chiar aude ziua, cum bate-ncetișor… Nu poți verzi cel bradu. Nu poți verzi lumina Nu poți flori, voinice Dar poți Ce poți și știi. | |
| = poem de cumpărat din Aradul bradului | Alina Emandi [30.Apr.06 18:06] |
| am bani să cumpăr tot ce vreau...iubire? încă nu.NU-NU-NU. Doar brazi. Atât. | |
| = bradul din inima dumneavoastră | florian silișteanu [30.Apr.06 19:10] |
| Maria de peste ape Alina de peste frig sunt încântat să observ cum înainte de a urca în tren...peste 55 de minute deci doar observ...am scris un text....mulțumesc pentru bradul din inima dumneavoastră....eu circul cu bilet el înverzește fără | |
| = * | Nicoleta Iuhoș [01.May.06 09:21] |
| Pomul cu rădăcinile în sus care de fapt e umbra ta denotă spiritul tău veșnic nomad, răsăritul care are mâini cu care ține alte mâini pe care le ții tu pare a fi un silogism, dar eu nefiind prea tare la logică mă opresc aici cu vorbele. Cetățenii care aruncă brazi uscați de la balcon sunt categoric niște necivilizați care și-au pierdut valorile morale. (Și eu sunt arădeancă – nu-mi place cum îmi denigrezi con-orășenii; tocmai că suntem în mare parte respectuoși față de oameni și iubitori de natură. Probabil ai tu motive bine ascunse pentru a ilustra un asemenea tablou funebru). Unde mai pui că fiind la sfârșitul lui aprilie, aceștia trebuie să fie tare întârziați pentru a avea brad de Crăciun în zi de Paști. Iubita de peste ape e o aluzie la inundațiile care năpădiră țărișoara noastră? Evident iubita trebuie să fie inaccesibilă, cât mai îndepărtată pentru a stârni interesul cititorului și chiar al poetului. Îmi plac paginile măritate din agenda ta – așadar lipsa timpului liber e îmbinată cu gutui pârguite ce-ți cad la picioare (mâinile avându-le deja ocupate). Vrei să-ți cumperi loc în față în infern? Cu siguranță te evidențiezi dintre toți muritorii (care se străduiesc mai mult sau mai puțin să-și procure un loc în paradis…) – dacă mai era nevoie de evidențiere-. Omniprezența apei care de această dată are rolul de a aduce viața este încărcată de originalitate. Când rupi foi din agendă? Când îți notezi ceva foarte important, iar foaia trebuie păstrată mai aproape – în dreptul inimii - la buzunarul de la piept, de exemplu. Femeia își dichisește sinele ca pentru a fi demnă de a-ți fi mireasă, însoțitoare pe această cale de întoarcere. Tu – cel cu fulgere prin minte ai totuși chiar și bani pentru drum, un element atât de uman care pune ultima tușă portretului tău de ființă superioară muritorilor. Costumul – îmbrăcăminte de ocazie, cu rever galben (galbenul – optimism, bucurie, speranță) este straiul tău ales pentru drumul postum. Frumos te-ai gătit poete! Mai vino prin Arad – oraș cu suflete care se plimbă pe străzi, de mână, noaptea. Concluzia este aproape inutil a fi expusă în cuvinte: ai darul de a îmbina imagini și metafore atât de vivace cum doar marii poeți au reușit. Mușc dintr-o gutuie și mă las învăluită de mirosul bradului care cu siguranță va înverzi în sufletul tău, primăvară fiind. | |
| = o cădelniță electronică | florian silișteanu [01.May.06 17:18] |
| eu nu mă ascund ca să mor eu mor ca să mă caut...cam așa și cam atât...sunt tare invidios cum de poți judeca și împărți înțelesuri De la mine să nu te aștepți la explicație...prefer să merg la croitor să îmbrac haina fără să văd cum a croit...dar bunăoară bine este să lăsăm la vedere înțelesuri așa cum faci tu cum fac alți confrați și consurorri din altele Pe de o parte că tot am luat la sărit șotronul prin căsuța ta frumoasă...a poeziei numai acolo în secvența bradului aruncat nu aș fi de acord...și anume că altceva însemnează toate acelea și nicidecum lipsă de a fi gospodari arădenii....poate că lumea a început să obosească religios de vină fiind cu doi de de i tot...oamenii cu O din cel mare. Poate că se primenesc sărbătorile ca și când nu ar fi loc de doi sfinți în aceeași zi șli de aceea bine este să nu ne prindă Crăciunul în Ziua de Paște că nu ne putem ascunde moartea în scara blocului de vreme ce pe scara blocului Preotul satului urcă țînând în mână o cădelniță electronică | |
| = "bani de-oparte puși pentru infern /să-mi cumpăr loc în față" | Erika Eugenia Keller [01.May.06 17:32] |
| bradul ca simbol a partii inacceptabilă din noi înșine, un fel de ființă inferioară care dorește să facă ceea ce este interzis, „umbră” ca un complex inconștient, umbra cu impulsuri, dorințe și emoții primitive, ce sunt considerate ca incompatibile cu standardele sociale în vigoare și chiar idealul de personalitate la care aspirăm. " se ține după mine doar UNEORI- în mâini țin mâinile din mâna unui răsărit apus" finalul plin de dorințe,trăsături, gânduri și trăiri ale ființei noastre pe care le ascundem nu doar de femeia mister, femeia iubita ci și de noi înșine "femeia din nori un fulger răsucind în mintea mea cu cheia întoarcerea am bani de drum la drum postum și la costum reverul galben din care iese fum" | |