| = Doar păreri colegiale | Rodean Stefan-Cornel [23.Jul.08 19:24] |
| Remarc, în primul rând, prozodia perfectă: ritmul iambic, ce curge fără nicio poticnire, măsura egală la toate versurile (patru picioare și jumătate), rima încrucișată, care sună bine și este corectă. Tema este de interes, titlul este bine stabilit, expunerea temei este clară, limbajul este concis. În opinia mea, poanta este bună, chiar dacă triada "fotbalist - cap - picior" mi se pare că s-a mai folosit destul de mult până acum, de către alți autori. a În epigrama de mai sus, autorul a intenționat să creeze poanta bazându-se pe un paradox (dă goluri cu capul și gândește cu piciorul); consider că este doar un "semiparadox", deoarece, nu este nimic deosebit în a da goluri cu capul, deși cele mai multe se dau cu piciorul, dar cred că epigrama merge și așa. Ar fi câteva probleme la ortografie și s-ar putea ca acesta să fie motivul trimiterii la atelier (la un text mare, unele greșeli mai scapă, dar la un catren ele sar în ochi imediat): după semnele de ortografie și de punctuație se lasă blanc (spațiu liber, pauză); deci, după cele trei puncte de suspensie, înainte de "piciorul" trebuie blanc; cred că "goleadorul" trebuia scris cu "G" (este "cel numit", deci este un nume, o poreclă) și eventual în ghilimele. O părere în plus, la ortografie (nu mă refer neaparat la ceva scris greșit): eu, după "Goleadorul" aș fi pus două puncte, pentru că urmează explicația "handicapului". Felicitări sincere pentru aspectele pozitive! | |
| = Cred că am și eu un handicap,,, | Ruse Ion [23.Jul.08 21:19] |
| Nu o spun ca o scuză, dar, sunt un pic pripit. Nu las suficient de mult timp la "dospit" ceea ce scriu, grăbindu-ma să postez pe site. De asemeni mai fac greșeli și din cauza lipsei de exercițiu in lucrul cu computerul, experiența mea in domeniu, fiind egală cu cea de autor. Din nou, va mulțumesc domnule Rodean, pentru răbdare și înțelegere! Nici nu vă imaginați cât de utile îmi sunt sfaturile dumneavoastră pertinente. Încerc să țin seama de ele în scrierile mele. Poate nu reușesc întotdeauna, dar constiința faptului că aparțin unui grup căruia îi pasă de evoluția mea îmi dă energia necesară să continui. Pâna la o nouă intervenție, vă salut: Am onoarea! Ion Ruse | |