| + pe perna de smoală | Monica Manolachi [06.Jul.06 16:08] |
| Versul „Azi mâncăm copiii la prânz” îmi amintește de Cruciada copiilor, roman al Florinei Ilis. Ca și acolo, ai creat o breșă temporală, ai reușit să zugrăvești o viziune prin oprirea ceasului („nu (mai) există timp”) sau cel puțin prin încetinirea mișcării acelor de ceasornic. Poate că este de luat în seamă nevoia de a amâna, de a renunța la grabă și de a privi și „cerul [este] atât de frumos”, dar și „caii zdrobindu-se în galopul câmpiei”. Pentru că unele sintagme se repetă, poemul îmi dă impresia unei revelații expuse din mai multe unghiuri: nu mai există brazi, nu mai există catarge, întregul alunecă inutil înghițindu-și toate părțile componente. Mă întreb dacă toți melcii au aceeași soartă. :-) Am găsit interesantă această întâlnire cu melcul (poate al lui Barbu, dar mai degrabă cred că este un alt melc!). Remarc accentul pus pe introspecție, pe faptul imposibil de a-ți privi ochiul drept cu ochiul stâng și reciproca. Avea Hortensia Papadat Bengescu un fragment unde lui Maxențiu i se părea că are ochi pe tot corpul, toți privind spre interior. Poemul are spre final ideea frumoasă a firavei speranțe de supraviețuire: „melcul mă privește sec pe spinare să-i urc cu mâna să mă apuc de singurul corn în senzația că totuși suntem supraviețuitori”. Pare un vis alunecat în posibil. P.S. beautiful cu un singur „l”; nu sunt sigură dacă „decât” este corect folosit în strofa a treia; mai sunt și alte mici detalii, dar nu mai insist. | |
| = exista corpul lucios care se misca | Andrei Gheorghe [07.Jul.06 13:14] |
| Multzam de comentariu, nu credeam ca melcul sau ca toti melcii ar putea apartine lui Barbu, nici el nu cred ca si-ar fi dorit toti melcii din lume, dar pentru ca a existat Barbu melcii astia, tot melci raman nu vor deveni niciodata altceva, decat lucruri alunecoase. probabil ca din cauza unei singure lature exista riscul asta de a aluneca fara sa cazi neaparat fara sa te lovesti, de a aluneca pur si simplu fara sa te opresti. cat despre timp m-am tot gandit ca faptul ca nu exista nu este numai o negatie, nu este nici o realitate, ci mai degraba o posibilitate prin care, ca prin mai multi ochi am putea arunca o privire printr-o fereastra care tocmai se deschide. nu este totul conventie nu suntem tocmai intr-un vis, nici in posibil, nici in imposibil, dar intre acestea exista corpul lucios care se misca asa cu incetineala, are ragazul necesar sa si permanentizeze, sa si treaca, cat despre speranta presupun ca sunt micile greseli care ne salveaza :) | |
| = 'respirații murdare de sub asflat lasă un abur dens pe obraz' | Odãgescu Bogdan [19.Sep.06 18:51] |
| Melci mai au si altii, nu numai Barbu. E ca si cum n`ai mai lasa lumea sa se uite la stele dupa ce a murit Eminescu. Dar... traim in stereotipuri idioate care ne ajuta sa fim superficiali. Melcul asta al tau m-a enervat la fel de tare ca pe tine. Pot sa zic de el ca e tot ce inseamna limitari umane. Frumos text, nu e in limba de lemn dar reuseste sa o ironizeze. Multinivelat... ca un zid tencuit o data si smirghelit de vreo 10 ori. Si totusi spontan, dintr-o suflare (aproape in ritm de hip hop)... reusit! Mai trec, ca-mi place! | |
| = Erata | Odãgescu Bogdan [19.Sep.06 18:55] |
| * 'sa il ironizeze', nu 'sa o ironizeze'... Si inca ceva... "beautiful" in subtitlu, cu un singur "l". Doar adverbul "beautifully" se scrie cu 2 "l". | |