| = ... | ionela chiru [29.May.08 14:51] |
| subscriem la titlul acestei poezii. e aici o sinceritate trist-amăruie, poate greșesc spunând că nucleul textului e acel "unii se mulțumesc să pară că știu că simt că sunt", poate nu. oricum, noi am rezonat. să vă trăiască fetița domnule Muntenu. prietenos, ne înclinăm și mai trecem. | |
| = erata | ionela chiru [29.May.08 14:52] |
| Munteanu.scuze. | |
| = noaptea noptilor, destainuitoarea... | Dana Stefan [29.May.08 15:02] |
| aici e confesiune, intri si iesi pe varfuri.. ramai cu senzatia ca ai gresit intrand acolo unde doar un singur om mai trebuie sa stie despre ce simte omul celalalt... e atat de complicat cand ar trebui sa fie atat de simplu..:( o noapte a tuturor noptilor ca sa traiesti si sa ai ce-ti aminti. numai una. dar o noapte mare cat sa incapa in ea doi. imi amintesc acum imaginea fetitei tale. e splendida..:) cateodata, un poem nu trebuie comentat. iei doar aminte. Linea | |
| = . | Ela Victoria Luca [29.May.08 23:35] |
| toți suntem pe muchia unei nebunii, la propriu sau la figurat. dar sunt nopți în care ne amprentează destinul mai mult decât am putea pre_vedea sau pre_simți, iar copilul din noi sau copilul nostru va ști să atingă toate neatingerile, toate fețele lumii acesteia în care nu întâmplător a venit. sunt grele timpurile suspendate, dar e mai bine să le cunoști, așa măcar poți schimba lumea din lăuntru. mar adentro. din ea vor ieși alți copii, cu alte destine. (vezi la penultimul vers, îmbătrni, în_cearcănul copilului deja bătrân) ela | |
| = . | Vasile Munteanu [30.May.08 09:35] |
| ce și-ar dori acela care scrie? să simtă ce gândește toată lumea și toată lumea să gândească ce simte el. vă mulțumesc pentru cuvinte. | |