| = floare rara (nod de semne) | Ioan-Mircea Popovici [09.May.08 08:25] |
| Cu cativa ani in urma, pe cand Nicolae Manolescu mai avea loc la postul national de televiziune, am avut bucuria sa-l vad mirat in fata calitatii si actualitatii poeziei intalnita-n revista Familia. Bucuria mi-a fost scurtcircuitata cand criticul a pronuntat numele poetului M.P. Am fost fericit sa-l gasesc pe Miron Pompiliu pe acest site. Am lasat acolo un fel de strigat de pe dig. Am avut promisiunea ca voi avea acces la contul adresei lui pentru a-i imbogati pagina. Fac nod acum intre semnul de atunci si semnul de acum, lasand loc de portativ pentru cantec si pentru latratul de caine...................... cand intalnesc un iesean il intreb daca stie pe unde-i cimitirul junimistilor si daca stie il intreb daca stie pe unde-i mormantul lui Creanga, ori a lui Slavici... si toate intrebarile astea isi gasesc cate un raspuns... dar eu sunt interesat sa aflu cine ingrijeste mormantul lui Miron Pompiliu sa vad daca nu cumva vreo ruda indepartata ma cauta-n visele sale si eu nu stiu cum sa ajunga la ea. daca cineva cu iubire de oameni, si cu ascultare, aude aceasta intrebare, cred ca intr-o plimbare pe acolo ar putea sa-mi gaseasca raspunsul... poate ca totusi, am zis... si asa am adaugat un vis care ar putea sa aiba ceva viu in el... as sugera o corectie: anul de nastere este 1847 si nu 1848 (vezi Constantin Pavel, Miron Pompiliu, Viata si opera lui, 1847-1897) as mai lua o piatra sa pun in turn de scoici dar plange-n ea copila ramasa fara doici au murmurat o clipa, apoi, din vant, o soapta nascuse-n amintire, in galben, fructa coapta nu fructul care-n roada ar fi o rodie ci fructa care-n zodii e chiar o scorpie aici e nodu-n care se strange Nesfarsitul si Ponna latra-n scara chemandu-mi Infinitul deschid Nemarginirea in punctul de Nadir si infloreste-n soapta un fir de trandafir asa credeam in clipa atinsa de trecut cand rataceam pe plaja cantand ca la-nceput rostogolisem clipa pe aripa de dor pictand un chip in Tympul pe plaja rodador aici ma intalnisem cu zidul si Stradela cu iedera-i intinsa-n arcada cu Adela as mai lua o piatra sa pun in turn de scoici dar plange-n ea copila ramasa fara doici .............................................. (PS): faptul ca drumul acesta si-a gasit locul pe site intre Stefan Doru Dancus si Florin Caragiu cred ca-i un semn de la Parintele Isihie. Doar asa, sa fie pentru Marie. In pumnul de soapte, scoici si pietre las si cateva frunze de tei, sa fie pentru semnele de carte, dintr-o nemarginita parte... floare rara, nod de semne, cine sa te mai indemne, sa ai aipa de izvor de pe tarmul rod-a-dor... si asa, din dor-ador, a rodit o rodie, semn bogat de zodie... se zice ca zodia poetilor este zodia pestelui (in ploaie)... azi noapte au plans teii ca o ploaie de primavara... | |
| = dar de piatra rara | Maria Gheorghe [11.May.08 20:59] |
| credeam ca n-am aflat decat ca exista o piatra care se roaga la umbra unui stejar… pe piatra, mai multe nume… nume care cer simplu: voi, urmasii nostri, cine suntem noi?… dar nu e doar atat cat credeam... am mai aflat ca intr-un drum nu esti niciodata singur, ca niciodata un drum nu este doar atat cat se vede... deocamdata as spune ca din drumul acesta al meu am vazut piatra de care ziceam si-am intalnit niste oameni si usi despre care las semn la http://agonia.ro/index.php/poetry/136004/Ultimul_dor | |