| = Aștept de la tine... | Emil Iliescu [06.May.08 21:37] |
| Dana, când eram student - mi-este frică să și tastez cifra anilor aceia !!! - am petrecut o vacanță la unul dintre prietenii mei din Constanța. La plecare i-am spus, simplu: "Aș da oricât să pot trăi în orașul tău, ești cel mai fericit om din lume!" Faptul că putea în fiecare zi să mângâie nisipul, să simtă în palme albastrul acela marin care ne înfioară, an de an, ca un miracol, ori de câte ori revedem marea, mi se păreau privilegii pentru care aș fi făcut orice ca să le obțin. Și, fiindcă nu puteam să-mi radiez existența, așa, simplu, cum faci o mutație într-o carte de identitate, am jurat ca, atât cât voi mai respira prin colbul anilor, să nu treacă un an fără să văd marea! Așa încât îți înțeleg sentimentul, atunci când sensibil declami:" Constanța e mare și îndestulătoare pentru toți. Oricâți am fi." Aștept de la tine, fiindcă știu că ai resurse, o poveste mai amplă despre cum simte marea unul care respiră zi de zi același aer cu ea... | |