| = O opinie și o nedumerire | Rodean Stefan-Cornel [26.Mar.08 07:58] |
| Epigramele mi se par foarte bune, cu excepția ultimei, care este... excepțională, antologică! Poanta cu blonda de la circulație mi se pare, de asemenea, excepțională, cu atât mai mult cu cât, pe piață este abundență de tot felul de ironii, jocuri de cuvinte și glume pe această temă. La această epigramă, versul 4 are, în prima parte, 5 cuvinte monosilabice (nu e un loc prea); dumneavoastră ați pus accentul astfel încât primul cuvânt să fie neaccentuat, după care versul curge foarte bine în ritm iambic. Doamna prof.univ.dr. Elis Râpeanu, "doctor în epigramă", susține în studiile sale că, în cazurile ca acesta, accentul trebuie pus pe cuvântul care întărește negația ("nu"), altfel s-ar pierde din efectul poantei; o variantă ar fi deci, trecerea la ritmul troheic, în toate versurile, cu încheierea : "Nu e loc prea... circulat". O nedumerire: "Personale" apare pe pagină între "Poezie" și "Proză". Ce este de fapt "Personale"? Dumneavoastră de ce nu ați clasificat aceste catrene ca "Poezie" ("Epigramă")? Am mai pus această întrebare, dar mai aștept păreri. Felicitări, încă o dată! | |
| = Felicitări | Dan Norea [26.Mar.08 08:49] |
| De acord cu domnul Rodean. Ultima mi se pare și mie net peste celelalte, datorită jocului de cuvinte din final. Cu atât mai mult cu cât am tratat subiectul ceva mai pe larg, vezi linkul http://agonia.ro/index.php/poetry/190811/De_te_ui%FEi_%EEn_manuscris/_modul_supin_e_de-scris Pentru "blondă" propun modificări minime: De-o asculți, constați de-ndată tot ce ai anticipat: sub șapcuța-i minunată nu-i un loc prea …circulat. | |
| = Recunoaștere | Elia David [26.Mar.08 11:21] |
| "La femeie, pas cu pas, neuronii-s incomozi. Asta fiindcă a rămas prelungirea unei cozi." (Costel Stancu) Studiind, savanți dotați, Creierul unei femei, Azi renunță ușurați: E-un mister. Și e al ei. | |