| = . | nica mădălina [19.Mar.08 20:02] |
| deși în primul paragraf am resimțit un explicativ ușor lungit (adică ar fi puut lipsi acel dans al orbilor), iar prezența a două comparații în liniile finale m-a făcut să mă sucesc nițel, e aici un efect de absorbire nu în vreun supra sau meta sau trans, ci într-o pivniță unde se redefinește umiditatea și se stabilesc funcțiile obiectelor. asta printre o rotire sau alta, pe vârful vârf al călcâiului. | |
| = teatralizarea fiintei confesive | mihai stamati [19.Mar.08 20:16] |
| mie imi aduce aminte de ingerul exterminator probabil din cauza lui fani fani este un personaj tare pe placul meu reminiscente suprarealiste poema este in mod indiscutabil legata de avangarda de suprarealism prin contactul riscat cu propriile vise | |
| = tot "pastile" | Ioana Petcu [19.Mar.08 21:33] |
| mada, la orbi n-am renuntat inca, ma mai gindesc, o comparatie, da corect, poate sa cada - si cazu. si-asa sunt destul de multe in text, ar trebui sa le mai pripesc la foc mic, cum faceam in trecut, sa le mai ascund. multam de justele obs. mihai, la mine textul inseamna evolutie, inseamna visceralitate si resemnificare. si daca astea se trec si-n filturl suprarealist, cred ca nu-i rau. fani e doar inceput, ea va prolifera ca un text. | |
| = golemul | Ioan-Mircea Popovici [19.Mar.08 21:45] |
| daca tot cazusi cu fani in bisexual, poate-i vreun fiu/fiica din ratacirile golemului si-ar putea fi chiar un trisexual. zic si eu. ca daca-i din scenarii si-i vorba de iesire din cotidian, la ora actuala se pratica pe langa logica trivalenta, logica fuzzy si mai mult, logica trivalenta a ajuns la faza logicii reale. asa-mi veni-n strafulgerarea aceea care brazda cerul. bisexualul nu-i andorginul? vezi, daca are vopsea pe degete, poate-i chiar pictorul orb... | |
| = din yiddish, cocon... | Ioana Petcu [20.Mar.08 10:38] |
| golemul din cite stiam eu e toata ziua barbat, insa e homunculus si e insomniac, asa ca tot ai simtit bine :) logica trivalenta e cea in care tertul se include? daca da, atunci pica bine aci pentru ca tocmai universul asta supraetajat si complicat e unul al relativitatii si al tertului inclus. | |
| + remarcabil scenariu oniric | Ioana Geacăr [20.Mar.08 11:42] |
| Ioana dragă, Sigur că am avut o reactie de retragere cînd am citit cuvinte ca "dumnezeu", înger", "inimă". Mai ales la primul, de care abuzează foarte mulți, mizînd pe un metafizic la-ndemînă. Dar tu știi că trebuie să le regenerezi în contexte noi...și reușești, poate mă întorc pe ideea asta. Acum voiam doar să remarc la tine poezia ca teatralitate, ca scenariu oniric bine strunit și regizat în același timp. În final o adorație mistică foarte bine turnată-n cuvinte: faní sigur nu-l văzuse niciodată de dumnezeu îmi apăsa cu palma pleoapele pînă îmi venea rău mă întreba întruna cum mă cheamă iar eu eu îl iubeam aerul se strîngea în jurul nostru o inimă de copil Mă bucur mult că te-ai întors! | |
| = scena mea cu butaforii | Ioana Petcu [20.Mar.08 13:58] |
| ioana, multam. citeva explicatii care largesc discutia ar fi ca dumnezeu aici e undeva in background, mi-a fost destul de greu sa nu-l numesc efectiv. voi renunta la forma "ingerul pazitor" si voi merge doar pe faní, acum ca l-am introdus si lectorul stie cum sa-l asocieze. inima e sub forma naiva, dar era cumva nevoie de ea, eu am simtit chestia asta. ma bucur de mi-a reusit cadrul asta "visatorie", iar daca tu o recunosti e si mai ok. oricind cu mare drag si la tine pe texte (fara butaforii). | |
| = . | Ela Victoria Luca [20.Mar.08 14:28] |
| aș fi văzut fără prima și ultima strofă, sunt cumva sub realizarea "miezului". dar chiar și așa, le voi lua ca prolog și epilog. "scena" poetică e consistentă. un text psyche-corp în care transpunerile se pot face ireversibil. Ela | |
| = . | nica mădălina [20.Mar.08 15:50] |
| acum da, cu finalul acesta simplificat, dansul orbilor din prima parte a scăpat de nuanța explicizândă. și s-a păstrat sfericitatea. ce mai voiam eu să spun este că aceste sfere rotinde (și zic sfere pentru conceptele pe care le închid și poartă) ar face, sunt convinsă, un joc remarcabil chiar și dacă ar fi lăsate să cadă, să se ciobească. ar deschide planuri noi și conceptele din ele ar căpăta un plus de vitalitate, pe lângă cel dat de alegerea felului în care se derulează, până acum, rotirea. dar cred că fani are, în colțurile aripilor, și niște asemenea nișe prin care să ajungă sferele să se spargă, dacă va alege asta cândva. | |
| = doua (aceleasi) pastile | Ioana Petcu [20.Mar.08 20:25] |
| tocamai de miezi imi era frica ela, ca-i prea plin. din aceasta cauza m-am gindit sa-l mai lungesc, diluez, sa-l simplific prin celelalte doua bucatele. il mai "mestec". madiciule, poti fi certissima, stii tu la mine toate se transforma si pina nu explodeaza cu text cu tot, pina nu le apuca o apocalipsa pe semnele/sferele astea, nu pot "dormi" linistita :D | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [21.Mar.08 20:29] |
| Ioana, remarc si eu o anumita regie, bine strunita, a textului. ea adauga, insa, calitate si mesaj, anuleaza sincopele si da aripi visului. cu prietenie, | |
| = :) | Raluca-Ștefania Mihai [22.Mar.08 12:54] |
| Multumesc pentru comentariu. Nu am mai scris de mai bine de un an si asta e prima incercare dupa foarte multa vreme. Voi mai incerca cu toate ca mi-a luat foarte mult pana sa indraznesc sa ma intorc aici. La buna recitire! | |
| = O angoasă a nenașterii, a increatului? | Ioan Jorz [22.Mar.08 21:29] |
| Se poate vorbi, aici, de o încercare de exoterizare? Se “precizează” sexul îngerului. Bisexual- deci “neprecizat”. Mihai Stamati remarcă reziduuri ale suprarealismului de avangardă. Ar fi ceva legat de suprarealism și avangardă, în sensul imaginismului lui Ezra Pound. Apar cadre bine conturate, eidetice. Dar “tu nu puteai dormi niciodată nu aveai stomac nu aveai oase erai gol de tot pe dinăuntru” mă trimite cu gândul la increat, în pagina unui post-simbolism oniric, leoniddimovian, ba chiar la îngerul, blond și fără sex, nichitastănescian, puțin. Și pentru că poeta revine în text cu “în burta mea erai tu mereu treaz fără organe ochii ți se măreau pe față au ieșit din mine”, mi se accentuează senzația că asist la livreasca nenaștere a increatului. Un poem atât de interesant, că am rămas cu arătătorul în nas, cutremurat de toate neliniștile metafizice, mundane și extramundane. Poate o carte a autoarei ne va edifica. Abia o aștept. Felicitări, sincere! | |
| = intertextualitati (in pastile) | Ioana Petcu [23.Mar.08 21:04] |
| petrut, textele mele sunt mesaj, regia e undeva, intotdeauna, dincolo de vizibil. raluca, ma bucur ca te-ai oprit aici si spor din nou pe agonia. ioan, toate sursele sunt foarte adevarate (nichita, leonid, intr-adevar nitel suprarealism, mult dali as spune si ceva apropieri de cartarescu poate, in tineretea lui, nu acum). as mai adauga influenta vizuala, fotografii cum ar fi bogdan zwir, darren holmes, joyce tenneson sau katarina belkina. si influenta clara muzicala robert rich cu "somnium". cred ca un creator daca nu e constient in ce creuzet artistic se amesteca, nu-i tocmai corect cu el insusi. spor si tie cu textele pe site. | |
| = eyes wide shut | Florin Hulubei [31.Oct.08 13:25] |
| i got my eyes on you! take care! | |
| = btw | Florin Hulubei [31.Oct.08 13:27] |
| by the way - robert rich? | |