| = deci | emilian valeriu pal [14.Mar.08 11:47] |
| In opinia mea nu merge ca o cerneala, as fi optat ca cerneala. Strofa a doua mi se pare foarte faina. La fel si finalul. Cu ce nu ma mai impac e cicatricea pulsind a tacerii. Oricum, ma bucur sa te citesc si aici. | |
| = Emilian, | Adriana Lisandru [14.Mar.08 19:46] |
| "pulsatia" acelei cicatrici ma deranjeaza si pe mine...aseara am lasa-o, negasindu-i un antidot, dar constienta de subrezenia sintagmei. o voi inlocui, probabil. buna prima sugestie. merci de trecere si comm. bucuroasa si eu ca ne intersectam si aici. :) | |
| = . | sorin ene [14.Mar.08 20:22] |
| pastrezi retorica aproape dramatica. sunt cateva imagini care stau sa izbucneasca prin toate incheieturile. desfasurarea pare de natura aproape biografica. contopeste anumite momente despre care ai zice ca au fost puse la pastrat, pentru a le conserva importanta. | |
| = Multumesc, Sorin, | Adriana Lisandru [14.Mar.08 21:25] |
| trecerea ta valoreaza mai mult decat aprecierile...:) | |
| = sunt suparata | Cristina Sirion [15.Mar.08 00:59] |
| Poezia ta are o finete peste care se trece cu prea multa usurinta. Si eu pacatuiesc de multe ori in felul asta. Pana nu a spus emilian ca-i place strofa a doua, am trecut peste ea. Si e foarte frumoasa, are dreptate. Sunt suparata ca n-am vazut-o prima. Pe mine ma agatase penultima strofa. "Cicatricea pulsand s-ar putea - cred - rezolva deplasand un pic referinta, pastrand insa efectul. "atunci ai zâmbit ți-ai atins cicatricea tăcerii coastele tâmpla pulsând (fruntea nu cred ca pulseaza, de aici schimbarea) toate erau la locul știut – ferestrele casei" Doar o idee. Partile moi ale poeziei sunt in jurul strofelor din mijloc, le spun moi, dar dupa standardele obisnuite sunt ele insele poezii in sine. | |
| = nu te supara, frate! :) | Adriana Lisandru [15.Mar.08 12:32] |
| Cristina, mai bine sa se treaca , cum spui, "cu prea mare usurinta"...decat cu bocancii soldatesti. :) ma bucur ca te-ai lasat agatata. cat despre text...el este doar materializarea in litere a unei renuntari. adevarul din el se ascunde tocmai in "partile moi".:) multumesc. | |