| = un dialog intre cheri si cherie | Catalin Pavel [21.Feb.08 16:54] |
| ca un mozaic alb negru de pietricele, care valorifica bine, as zice, emotionalitatea crimpeielor. altfel, cind mizezi prea mult pe secventialitate exista riscul sa pasezi cititorului obligatia de a intelege ceva, obligatie care uneori enerveaza. marie laurencin in loc de lorencin. finalul ok. | |
| = de fapt | Adela Setti [21.Feb.08 17:07] |
| erau două scăpări; pe lângă laurencin mai era și cherie. ceea ce schimba total sensul textului, cum din păcate s-a și întâmplat. nu este un dialog. este un fel de scrisoare cred. mulțumesc pentru trecere și observație. Adela | |
| = un poem de acțiune | ion pascal vlad [22.Feb.08 00:41] |
| Un poem care tinde să capteze cotidianul… un poem de acțiune. Tot ceea ce se întâmplă în poem este poemul însuși, fără acel “tradițional despre” ce se întâmplă, ci întâmplarea nudă fără preambul. Atitudinea din interiorul textului este aerul degajat al “protagonistului-poet”, franchețea cu care eul asumă realitatea… disponibilitatea afișată în fața gratuității inopinate. Plăcut…îmi aduce aminte de Frank O`Hara! | |
| = Vlad | Adela Setti [22.Feb.08 09:39] |
| mă bucur că ai citit cum se cuvine :). Cât despre Frank... nu îl aveam în minte, în schimb aveam ritmul interior al pieselor lui Cohen. Mulțumesc. Adela | |
| = adela | Dana Mușat [22.Feb.08 12:44] |
| Textul ăsta îmi sună a scrisoare. Gud. 'de pe vremea aceea când niciunul din noi nu păstra zimțul morții mai mult de un pumn azvârlit cu sâmburi pe geam' aista a sunat bine în mod deosebit. | |
| = Danaaaa :) | Adela Setti [22.Feb.08 15:54] |
| long time no see! E bine că îți sună a scrisoare, fiindcă așa a și fost conceput. Iar strofa citată e și preferata mea, so.. bine ai revenit pe aici! Adela | |