| = Fără oameni câini ci cu oamenii-poezie | Plopeanu Petrache [27.Dec.07 20:46] |
| Toți parcă presimțeau intrarea iernii, în mod specific, în blocul tău. Senzația de singurătate se accentuează, îțidai seama că iarna este nu numai lângă tine ci chiar în tine, că nu se datorează asta doar apetitului tău pentru singurătate ci este o consecință... Tu nu ești un om câine, tu nu salivezi după drobul tău de carne, tu salivezi după bulgărele tău de zăpadă Cornel, o poezie tristă despre oamenii care nu mai știu altceva despre aceste zile decât că sunt acelea în care ne putem mânca, din dorința de a simți gustul sângelui în gură, chiar unii pe alții, zile în care sub pojghița de frumos ancestral, pentru ei, ei nu văd altceva decât "îndoparea", nu în sens gastronomic desigur . O poezie plină de durere față de pierderea de către oamenii-câini a sentimentului frumosului, dacă l-au avut vreodată. Noi să ni-l păstrăm, Cornel și să fim aceeași cu poezia lângă noi La mulți ani cu mai puțină tristețe Cu prietenie PP | |
| = despre falsele sărbători... | Vasile Munteanu [28.Dec.07 03:19] |
| aport! cu plăcerea lecturii, omul din câine, | |
| = re: Pleopeanu Petrache, Vasile Munteanu | Cornel Ștefan Ghica [28.Dec.07 20:35] |
| Pericle, totuși, e bine să fim precauți și să plecăm de la condiția omului-câine, pentru a putea, din aproape în aproape, să descoperim "sentimentul frumosului". da, este o poezie tristă, aproape fără de găsire într-o iarnă din care aud (doar) "copacii / trosnind de frig / în zborul unui corb". Maestre Vasile Munteanu, până și "falsele sărbători" au ajuns să fie falsificate, din ce în ce mai prost, din ce în ce mai departe...aproape că nu se mai văd: nici iarnă, nici frig, nici oameni. onorat de prezențele domniilor voastre. vă mulțumesc pentru trecere și pentru citire. cu respect, Cornel Ștefan Ghica | |