| = da | Vasile Mihalache [25.Dec.07 12:19] |
| Un poem accentuat corect și inspirat, de la un capăt până la celălalt, care cinstește sărbătorile acestui sfârșit de an. Crăciun fericit & La mulți ani! | |
| = Ruga ca necesitate | Mihai Miro [25.Dec.07 14:39] |
| "atunci nu știu în numele cui și nu știu până când am început să mă rog din limfă să mă rog din oase și din spută fără milă mă rugam și fără somn fără aer și fără vreo vină jumătate în mine fiind cealaltă jumătate ieșită din trup" Ela Victoria Luca Da. Ruga nu trebuie să aibă milă, vină și nici timp. Ea e o necesitate. Sărbători fericite și La mulți ani! | |
| = ... | Ecaterina Bargan [25.Dec.07 16:08] |
| nici acum nu-mi trece încă prin minte cine ar putea fi "el", însă a creat o atmosferă potrivită rugăciunii ce avea să se nască după. aș spune că despre dumnezeu zici dacă n-ar fi versul în care își lasă-n pămînt mînia, triumful, necugetarea, și ideea insistentă că nu ascultă pe nimeni. versul de aici nu camuflează nimic dar are puterea de a reda starea dincolo de aparențe. pare a fi o confesiune sinceră, prezentă mai ales în partea a doua, axată în jurul propriului suflet. remarc finețea disocierii morale și indescriptibilul configurației (în raportarea conținutului la titlu), spiritul nevinovat (în special spre final), capacitatea expresiei de a atinge sufletul (ca întreg). | |
| = Ela Victoria Luca... | Teodor Dume [25.Dec.07 17:17] |
| frumoasă această rugă spre EL, fără "chip și nici asemănare" "însă el nu asculta pe nimeni era înnodat în altă lume" și un final dumnezeiesc care mi se pare o împlinire dar și o continuitate;"jumătate în mine fiind cealaltă jumătate ieșită din trup" Sărbători fericite! Cu sinceritate, Teodor Dume | |
| = semn catre semeni... | Petruț Pârvescu [26.Dec.07 10:25] |
| Ela, intre dorinta si ruga un poem inspirat. felicitari! Sarbatori fericite si La multi ani! cu priertenie, | |
| = vă mulțumesc | Ela Victoria Luca [26.Dec.07 10:45] |
| pentru gândurile voastre aici, pentru simpla grăire și pentru că, citind, v-ați rugat împreună cu mine. "el" poate fi Dumnezeu, un sfânt, un înger sau orice ființare dincolo de omenesc la care sufletul se închină. Ela | |
| = Din nodurile acelei lumi se vor închega noi creații | George Pașa [26.Dec.07 12:03] |
| Cu o singură obiecție, anume utilizarea sintagmei "ridurile... din pântec", prea des uzitată, poezia mi se pare bine realizată stilistic, celelalte niveluri ale textului contribuind și ele la crearea unei atmosfere de spiritualizare profundă. Versul de început și cel final încadrează rotund imagini ale unor trăiri la limita transcenderii. Cred că versul final va constitui o deschidere spre noi revelări ale poeticului în creația Danielei Luca. Îi urez Alte realizări pe măsura talentului ei incontestabil. Sărbători fericite! | |
| = Pașa | Ela Victoria Luca [27.Dec.07 11:22] |
| Da, cumva ai dreptate, până și eu am mai folosit o dată acum vreun an și mai bine acea expresie, dar nu știu de ce mi se arată iar și iar, oricât încerc să "fug" de ea, sau de ele, de ridurile din pântec. Sper să fie așa cum spui, și anume să pot deschide alte revelări, alte orizonturi. Un An de dragoste și oameni valoroși, Ela | |