| = te rog intelege fii cu mine | Iakab Cornelia Claudia [24.Nov.07 17:13] |
| Din această cauză, având un conținut pur și formă infinită, fericirea este imposibil de atins în această lume impură. tu in ce lume vrei fericire? nu cred ca ai inteles ca lumea instinctelor e facuta sa sprijine lumea si instinctele mintii pentru a ajunge la vitalul ei instinct: fericirea, implinirea armonioasa a tuturor actelor de vointa. in rest nu eee nu e nimic...totul converge spre viata, o lume impura cum numesti tu pentru ca nu accepti creatia altui spirit decat al tau...probabil iti inchipui ca se putea obtine fericirea si mai usor. total gresit, o sa-ti distrugi puntea spre transformarea in eoni cu aceasta gandire...nu respecti instinctele mintii, pentru ca nu ii dai voie sa treaca prin instinctele animalice, biologice. | |
| = CLAUDIA | razvan rachieriu [26.Nov.07 09:12] |
| Tocmai fiindcă e formată dintr-un infinit de armonii, visuri și idealuri, fericirea are formă și conținut abstracte și nu poate fi atinsă într-o realitate și existență concrete. Ca întotdeauna, mă încânți cu raționamentele tale. Mulțumesc pentru microeseu. | |
| = negociem? | Iakab Cornelia Claudia [26.Nov.07 19:25] |
| nu ne intelegem. mai negociem? fericirea are continuturi concrete, gandite abstract singura posibilitate de a le armoniza, la cantar, balante...daca nu vrei asa nu-ti dau si tie... | |
| = CLAUDIA | razvan rachieriu [27.Nov.07 11:18] |
| Dacă fericirea este o noțiune concretă implementată în realitate, de ce oamenii nu sunt fericiți ? Pot trăi cel mult bucurii, extazuri, voluptăți, însă nu ajung să simtă fericirea așa cum o înțeleg eu. Sunt recunoscător pentru atenția acordată. Cu prietenie, Răzvan. | |
| = pana la urma scrie in adn de ce dar cine sa-ti citeasca? | Iakab Cornelia Claudia [27.Nov.07 19:42] |
| nu sunt fericiti pentru ca nu au putere, adica vointa si cunoastere pentru ceea ce-si doresc si mai ales pentru a invata ce si cum sa vrea. atat timp cat nu-ti cunosti radacinile, propriul adevar, nu ai pe ce sa te bazezi pentru a te incadra in real exact in punctul in care trebuie, nici mai jos, nici mai sus. cum sa cer eu de la mine azi ceea ce nu stiu ca pot? mi s-a intamplat sa aflu ce anume ma trimisese in orbecaiala...un lucru care exista si azi, va exista si miine oricat il urasc eu, oricat prin argumente si dovezi il desfiintezi...un lucru care te poate ucide, ostraciza, baga la balamuc, o lupta inutila in oficial. | |
| = iar am pauze | Iakab Cornelia Claudia [27.Nov.07 19:47] |
| am uitat sa mentionez ca cel ce nu cere de la sine ceea ce poate isi lasa fiinta nefolosita, mucegaieste paRTE DIN EL,SE atrofieaza, dispare, natura nu mai investeste energie, natura nu-i da si nu-si da ambrozia cresterii, extazului, implinirii, sunt lipsuri de care nici nu constientizezi cand nu stii ce-ti tanjeste propria esenta. sunt multe, in special ceva specific pentru fiecare. echilibru, o alta conditie, dar in esenta, nu in superficial, acolo unde e loc de continuare a crearii tale. | |
| = vreau sa discutam mult | Iakab Cornelia Claudia [27.Nov.07 20:00] |
| sau cand nu folosesti parte din tine, dar natura in general are nevoie de ea atunci nu-ti dispare, din contra te preseaza, te innebuneste, te tensioneaza. inchipieti mii de parti, miliarde de parti, dezvoltate diferit, unele tensionate, altele stricate, altele atrofiate, prin comparatie cu startul ce iti dadea starea de bine a copilariei...si de ce stricate? prin falsuri reale sau abstracte? prin epuizari, prin necunoastere a leacurilor? e un cerc, fiecare particula e un centru, e un cerc ceea ce devine marele centru, de inteles doar sufleteste. eu acum in mod absract, dar reala, pentru a patrunde mai adanc dar si sintetiza tot, ma vad in spatiul relativ, mai mult in punctul in care materia e de fapt energie. la acest lucru gandirea abstracta ma ajuta ,sa-mi conduc sufletul prin idei la noi moduri de a se atinge pe sine,apar noi sentimente, noi informatii. si asta in concret, sunt o energie modulata, condensata, dilatata, in timp ce ma spal pe dinti...ma vezi acum? | |
| = m-am dezlantuit | Iakab Cornelia Claudia [27.Nov.07 20:04] |
| de aici pana la fericire mai e doar un pas, descopar ceva, aplic, e real, e posibil, uimire, fericire, timpul se opreste, uit de restul, apoi daruiesc din acest unghi cui iubesc, e posibil, iar uimire, relaxare, optimism, fericire...mai mult ceea ce am facut ramane sa repet, daca vreau, sunt mai lunga, mai mare, mai altfel, nu ma plictisesc, in combinatie cu frica de exemplu poate aplic noile idei, directionez sentimentul de putere, a fii posibil, frica scade... | |
| = ai dreptul la indoiala, spune sincer | Iakab Cornelia Claudia [27.Nov.07 20:11] |
| pana la urma cum intelegi tu fericirea? nu siguranta ca o bucurie, sau un extaz nu sunt efemere, nu trec si gata, CI VIN DINTR-UN REAL REPETABIL, VIN SA ITI ADUCA, SA-TI CONFIRME, CEVA? | |
| = CLAUDIA | razvan rachieriu [29.Nov.07 14:25] |
| Claudia, te consider de acum o prietenă spirituală, cu înclinații către reflecții și meditații. Fericirea poate fi interpretată în diverse moduri, poate fi înțeleasă de fiecare în mod diferit. Dacă eu consider că n-am cunoscut până acum fericirea, înseamnă că n-am atins acea stare de sublim constant și de bucurie profundă. | |