| = A se respinge! | Nicolae Popa [12.Nov.07 16:17] |
| Radmila, De la o vreme poemele tale, dincolo de amărăciunea ironiei, conțin ceva greu de definit. Uneori îmi vine să te întreb ce se întîmplă cu tine? Părerea mea e că mergi prea departe în ale expunerii prin cuvînt. Cine știe dacă scrisul merită atîtea prim-planuri cu fanteziile sau pericolele noastre reale. În fine, poemul acesta, precum și altele din ultima perioadă, par prea sigure de ceea ce spun ca cititorul din mine să să nu le ia de bune și să se simtă îngrijorat! Evident, în ce mă privește resping cele opt cereri, cu riscul de a mă face VINOVAT "din cap până-n picioare"! | |
| = re: ceva se întâmplă... | Radmila Popovici [12.Nov.07 19:12] |
| Respingându-le, blochezi "calea spre mântuire" și poți fi pedepsit! | |
| = Re-RE! | Nicolae Popa [12.Nov.07 20:09] |
| RRADMILA, Eu de fapt am respins eventualele împrejurări care îl pot face pe un poet să-mi pună pe masă/monitor asemenea "cereri". Nu cumva, crezi că aș zice, da, organizăm! la: "Eu cer să mă legați de-o fiară într-o cușcă să aflu cât de lați sunt colții care mușcă;" sau "Eu cer să mă urcați pe muntele uitării plămânii însetați să-mi sară-n gura mării; Pot fi ceva mai înțelegător, sub aspect metaforic, la: "Eu cer să-mi acordați o zi pentru a ninge ca fulgii degerați să mi-i hrănesc cu sânge;" În fine, cred că mi-am cam pierdut simțul umorului. E atîta de citit și de înțeles pe aici prin versurile tale! | |